10 motive pentru care să-ţi faci grădină pe acoperiş

/ Vizionări: 2274

огород на крыше

 

Francezul Nicolas Bel este, pe rând, inginer, cercetător, grădinar şi antreprenor şi s-a lansat în crearea grădinilor pe acoperiş. El a creat în Paris o grădină de legume de 600 de metri pătraţi în care a plantat roşii, salată, căpşuni sau ierburi aromatice. Proiectul a fost realizat sub egida Institutului Naţional de Cercetări Agricole din Franţa şi a Muzeului francez de Istorie Naturală. Bel a scris şi o carte, intitulată ”Grădina de legume urbană”, în care exemplifică în 10 paşi motivele pentru care este bine să cultivăm legume nu numai la ţară, ci şi în oraşe.

Grădini. Îngrăşăminte naturale. Îngrăşăminte pe bază de ierburi
Grădini. Îngrăşăminte naturale. Îngrăşăminte pe bază de ierburi

Pentru Nicolas Bel, cultivarea legumelor în spaţii neconvenţionale, în mijlocul oraşelor, este simplă şi eficace şi poate fi făcută sub forma miniserelor, a grădinilor verticale sau chiar în containere. Iar avantajele nu sunt de neglijat, deoarece poţi avea tot anul legume sănătoase și proaspete.

Primul motiv invocat de Nicolas Bel, atunci când ne îndeamnă să cultivăm legume pe acoperiş sau în container, este gustul. Bucătari renumiţi din Paris au grădini de zarzavat pe acoperişul restaurantelor oferindu-le, astfel, clienţilor legume proaspete în permanenţă. Roşiile, căpşunile, atunci când sunt transportate în lăzi frigorifice, îşi pierd gustul. Culese, însă, proaspete din grădina de pe acoperiş fac deliciul gurmanzilor, şi nu numai.

Reciclarea inteligentă a deşeurilor este un alt motiv invocat de Bel. 30% din deşeurile produse de oameni sunt organice, iar ele pot fi folosite inteligent pentru a fertiliza culturile urbane. În Paris, de exemplu, se produc anual 400 de tone de deşeuri, care, dacă ar fi folosite pentru fertilizarea grădinilor urbane, ar diminua costurile pe care le implică transportul acestora, cât şi costurile asociate, spune Bel.

Seminarele lui Boris Andreevici Bublik — Grădina fără eforturi mari (Video în rusă)
Seminarele lui Boris Andreevici Bublik — Grădina fără eforturi mari (Video în rusă)

Depoluarea oraşelor. Poluarea din marile oraşe este un subiect larg dezbătut la nivel internaţional. Monoxidul de carbon, particulele fine de praf, hidrocarburile ne afectează semnificativ sănătatea, dar ele nu sunt stocate de plante, iar dacă solul este bogat în bacterii şi ciuperci, poluanţii organici din aer sunt degradaţi.

Un alt motiv ar fi  acela că legumele pot fi cultivate aproape oriunde. Este suficient să ai un balcon sau câteva jardiniere la o fereastră. Într-un balcon, de exemplu, poţi cultiva peste 16.000 de varietăţi de legume, iar grădinile verticale permit optimizarea spaţiului. Iar acoperişurile oferă multă lumină şi un spaţiu generos pentru o grădină de legume.

Orice grădină sporeşte biodiversitatea. Grădinile reprezintă un refugiu pentru speciile sălbatice şi, folosind practici ecologice de grădinărit, acestea pot fi transformate uşor în ecosisteme unde se adăpostesc ciuperci, bacterii sau insecte.

Gradina fără noi săpări
Gradina fără noi săpări

Atenuează efectele furtunilor ori ale inundaţiilor. În timpul unei averse, apa se scurge prin canalizări care deversează poluanţi în râuri şi fluvii. O ”pătură” de pământ, cum ar fi grădinile suspendate, este capabilă să absoarbă apa, ca un burete, şi să regleze scurgerile. În New York, de exemplu, se află o grădină de 6.000 de metri pătraţi, concepută special pentru a face acest serviciu.

Limitarea efectelor caniculei reprezintă un alt motiv pentru care ar fi indicat să cultivăm legume în oraş. Clădirile şi asfaltul de pe străzi acumulează căldură, iar temperatura depăşeşte, în oraşe, cu mult limita suportabilului producând efecte, uneori grave, asupra sănătăţii oamenilor. Plantele cultivate pe balcon sau pe acoperiş împrospătează aerul şi pot crea un microclimat mai blând pentru om.

Surplus de calitate. Deşi nu are capacitatea să asigure independenţă alimentară totală, agricultura ecologică poate să furnizeze un surplus de calitate. Dezvoltarea rapidă şi spontană a agriculturii urbane în Spania şi în Grecia a adus, deja, legumelor şi fructelor cultivate în acest mod certificări de calitate.

În SUA a fost legalizată pedeapsa penală pentru creşterea alimentelor pe parcele de grădină (Video)
În SUA a fost legalizată pedeapsa penală pentru creşterea alimentelor pe parcele de grădină (Video)

Educaţie şi socializare. Atunci când se ocupă în comun de o grădină, locuitorii dintr-un cartier se pot împrieteni, pot coopera sau se pot constitui în echipe creând, astfel, competiţii interesante. Grădinăritul urban este, de asemenea, o oportunitate pentru inserţia persoanelor marginalizate, iar în şcoli o grădină îi poate ajuta pe copii să capete cunoştinţe despre plante şi să înveţe să mănânce sănătos.

Remediu împotriva stresului. În ritmul infernal al marilor aglomerări urbane, o grădină este o oază de linişte, unde, odată intrat, problemele cotidiene  sunt lăsate deoparte. În grădină facem mişcare, plantăm, avem grijă de ce plantăm şi degustăm, cu multă plăcere, rodul muncii noastre. Iar acesta este un excelent mod de a scăpa de stres.

 

Sursa: green-report.ro


Dacă acest articol de pe site-ul nostru ecology.md a fost util pentru Dvs., atunci vă propunem cărțile geniului Parmaculturii și a agriculturii naturale, fermierului-milionar din Austria Sepp Holzer.