Acoperişul din stuf nu lasă să treacă apa şi nu putrezeşte

/ Vizionări: 33068

Acoperişul din stuf nu lasă să treacă apa şi nu putrezeşte

 

Acoperişul din stuf nu lasă să treacă apa şi nu putrezeşte

Acoperişul trebuie să fie la un unghi nu mai puţin de 45 de grade (foto: Svetlana Ţibulski)

Leonid Şilov din satul Novîe Petrovţî din regiunea Kiev a acoperit casa cu stuf.  Pentru acoperiş de o suprafaţă de 260 de metri au fost folosite  1600 de snopi. Dlui a lucrat cu fiul său 17 zile.

Leonid Şilov, 52 de ani, locuieşte în satul Novîe Petrovţî la 20 km de Kiev. Acolo dlui este cunoscut sub numele de Pan Savka, care a deschis un muzeu privat de antichităţi „Hata lui Savka”. El a mutat casa de lemn din Jitomir şi a acoperit-o cu stuf.

- Am comandat unei firme din Kiev acoperişul din stuf. Pentru o treime din suprafaţa acoperită muncitorii au cerut 40 mii de grivne. Restul am terminat cu fiul meu. Meşterii acopereau pe zi 12 metri, eu cu fiul meu - 9. Trestia este alunecoasă ca şi gheaţa. Am apropiat de acoperiş schelării.

1600 de snopi de stuf Leonid Şilov a adus din satul Maiaki, regiunea Odessa. Un snop a costat  6-8 de grinve. Leonid a spus că preţul de vară este mai mare - 10-12 de grivne, şi stuful nu este întotdeauna, deoarece pentru stuf cererea este în creştere.

- Cu cât mai subţire este stuful, cu atât mai bun. Diametrul de fund ar trebui să fie 3-6 de milimetri. Noi am aranjat snopii pe duşumea din lemn, cu perii în sus. Am începeput cu partea de jos. Am presat snopii cu sârmă şi le-am fixat cu şuruburi. Sârmă este ieftină, 50 de metri pentru 6-8 de grivne. Încă Am avut nevoie de un dispozitiv pentru a lega. Tinichigiurii s-au lăudat că au adus dispozitivul din Germania. Dar, în realitate, astfel de dispozitive sunt în vânzare în supermarkete de materiale de construcţii. Unul coastă 180 de grivne.

 

Acoperişul din stuf nu lasă să treacă apa şi nu putrezeşte

Trestia este aranjată în straturi. Teancuri de trestie sunt suprapuse parţial, astfel încât grosimea acoperişului iese de 30-40 cm.

Deasupra trestiei se pune iarbă-neagră. Pentru un metru ajunge un  sac de iarbă. Deasupra se suprapune o plasă ca să nu zboare trestia şi iarba.

- În cazul în care unghiul de acoperiş este mai mic de 45 de grade, acoperişul devine periculor. Trestia se mucegăeşte, se înverzeşte şi lasă să treacă apa. Deasupra acoperişului nu ar trebui să se înalţe copacii, trestia acoperişul trebuie să se răcorească.

Trestia nu a fost prelucrată Împotriva incendiului.

- Singura speranţă este pe Cel Atotputernic. Trestia este o plantă de  mlaştină, arde slab, secara se  aprinde mai uşor. În plus, este comprimată. Cum o carte arde mai rău, decât o singură foaie de hârtie – aşa şi acoperişul din stuf. Apoi va începe să crească muşchiul, care  este  mereu umed.

Acoperişuri din stuf sunt populare în Europa de 200 de ani.

-Acolo este în valoare de 50 de euro pentru un metru pătrat. Pentru Ucraina, este prea scump. Să acumulezi snopii de sine stătător este foarte greu. Din trei snopi numai unul este adecvat, - spune Leonid.

Compania Slavutici din Herson anual coseşte  o mie de hectare de trestie. O vinde firmelor de construcţii. O mare parte de stuf este exportată în străinătate. Stuful se pregăteşte după îngheţuri.

- Acoperişul de stuf ţine 50 de ani. Este pur ecologic. Păstează răcoare vara, şi căldură iarna, - spune directorul Konstantin Buhtiarov, 40 de ani. – Însă această plăcere este costisitoare. Un metru pătrat de un astfel de acoperiş costă 50-60 de euro. O casă mică de 60 de metri patraţi are un acoperiş de 300 de metri pătraţi.

Cu stuful din Odesa sunt acoperite casele în Ţările de Jos.

- 80 la sută din trestie noastră este exportată, -  a spus directorul companiei "Trestia ucraineană" Victor Domnin, 60 de ani. - În Ucraina, se simte lipsa de specialişti care s-ar ocupa cu acoperirea caselor cu stuf. Trestia noastră este vândută  în ţările nordice - Danemarca, Germania, Olanda, Belgia. Olanda – este patria caselor cu acoperişuri din stuf. În această ţară litorală, clima este umedă şi rece, vânturi puternice frecvente. Acoperişul din stuf este rezistent la intemperii, nu are nevoie de izolare suplimentare de la apă şi abururi, păstrează căldură si nu transmite sunete. La instalarea acestuia nu se utilizează materialele chimice.

Svetlana Cybulski

 

Sursa

 

***

Casa cu acoperiş de stuf este un exemplu viu de arhitectură organică. În timpul nostru renaşterea tradiţiilor de fabricare a acoperişurilor din stuf este cauzată de dorinţa de a crea locuinţe ecologice, însă această tehnologie alternativă de construcţii are, desigur, avantaje şi dezavantaje.

Acoperişul din stuf nu lasă să treacă apa şi nu putrezeşte

Fig 1. Aspectul exterior al casei cu acoperiş de stuf.

Acoperişul din stuf a fost răspândit datorită climatului sănătos în casă. Trestia asigură o izolare eficientă şi creează o atmosferă neobişnuită de confort. Chiar şi la temperaturi extrem de reci aerul în mansardă nu ajunge la punctul de rouă la care pe suprafaţa tavanului se acumulează umiditatea condensată, deoarece la o grosime de 35 cm, coeficientul de conductivitate termică constiuie 0,32 W / (grade *m2).

În timpul verii, acoperisul „moale” de stuf protejeaza spatiul de la supraincalzire - în casă domină o răcoare plăcută. Acoperişul de stuf  protejează bine casa de ploaie şi de apă. Chiar şi în timpul ploii prelungite apa penetreaza în acoperiş doar la 3 ... 5 cm.

Unul dintre principalele avantaje ale acoperişului de stuf este durata de utilizare. Cu câţ mai abruptă este panta, cu atât mai bine se revarsă apa în jos şi mai durabil va fi acoperişul de stuf. În ţările europene acoperişul de stuf se construieşte cu o pantă de cel puţin 50 grade. Se crede că, acoperiţul de stuf, instalat cu o desfăşurare corectă a lucrărilor,  va dura 40 ... 50 de ani. Pentru o bază de calcul se ia o valoare medie de zvântare a acoperişului, care este egală cu 3 ... 5 cm în 10 ani.

Unul dintre principalele dezavantaje ale acoperişului de stuf este un pericol de incendiu, deoarece temperatura de aprindere a stufului constituie 300 de grade Celsius. Tentative de a îmbunătăţi rezistenţa la foc a materialelor cu substanţe ignifuge au fost găsite necorespunzătoare cerinţelor biologice. Utilizarea sistemelor automate cu alarme de incendiu şi instalaţii de ploaie măreşte foarte mult costul construcţiei.

Acoperişul din stuf nu lasă să treacă apa şi nu putrezeşte

Fig. 2. Hornul este situat pe linia de creastă a  acoperişului de stuf.

Pentru acoperişuri de stuf sunt caracteristice linii curbe ale lucarnelor, tranziţii elegante ale jgheaburilor, plasarea reuşită a hornurilor. Toate tranziţii între elementele de împerechere, de obicei, au o formă rotunjită datorită stabilirii în aceste locuri  a staturilor mai groase (de 1,5 ... 2 ori) de stuf. Este dorit ca hornul să fie plasat astfel, încât linia de creastă să fie la centrul lui.

 

Sursa

Materialul a fost pregătit de Olga Samciuk, Kiev.

Material trimis de ziarul "Lucruri bine"


Dacă acest articol de pe site-ul nostru ecology.md a fost util pentru Dvs., atunci vă propunem cărțile geniului Parmaculturii și a agriculturii naturale, fermierului-milionar din Austria Sepp Holzer.