Albinele extremale: un nou studiu presupune diferenţele de personalitate la insecte

Un nou studiu a constatat că nu numai printre oamenii există unii reprezentanţi cu un sentiment ciudat de aventură. S-a aflat că unele albine, de asemenea, mai des decât omologii lor, caută aventuri şi senzaţii tari. Creierul acestor albine extremale demonstrează diverse forme de activitate la nivelul molecular şi genetic, care anterior au fost asociate cu fiorul special şi emoţiile persoanelor fiind tot timpul în căutarea senzaţiilor tari.

Rezultatele studiului oferă un aspect complet nou al structurii interne de stup, care întotdeauna a fost o colonie bine-reglementată cu grupuri de insecte având roluri specifice (de exemplu, asistenta medicală sau un colector), care slujesc o regină. Acum, există motive de a crede că albinele individuale, de fapt, diferă în dorinţa lor de a îndeplini sarcinile, spune profesorul de etimologie la Institutul din Illinois, care a condus studiul, Gene Robinson. Dlui a spus că astfel de diferenţe ar putea fi cauzate de o varietate de personalităţi printre albine.

" Diferenţe la oameni în încercarea sentimentelor noi sunt parte integrantă a personalităţii", - a spus Robinson. - "Ar putea fi că şi albinele au, de asemenea personalităţi?"

Robinson şi colegii au studiat doua tipuri de comportament la albinele melifere, care au manifestat o dorinţă de ceva nou: căutarea cuiburilor noi şi alimentelor. Atunci când un roi creşte şi toate albinele nu mai pot împărţi un stup, roiul vechi se împarte în două noi, din care unul caută loc pentru o nouă casă. Când apare momentul critic, albinele cercetaşe, ale căror număr nu este mai mult de cinci la sută din roi, zboară din stup în căutarea unei locuinţe noi. Cercetătorii au descoperit ca albinele care sunt implicate în explorarea cuiburilor, ulterior devin cercetaşele produselor alimentare, de 3,4 ori mai frecvent decât altele.

"Regula de aur al studierii personalităţii prevede că, manifestarea aceleaşi linii de conduită în diverse aspecte ale spaţiului de locuit indică prezenţa personalităţii", - spune Robinson.

Cercetătorii au vrut să determine baza de genetică moleculară pentru aceste diferenţe în comportamentul albinelor. Ei au folosit o analiză completă, cuprinzătoare a genomului la ambele tipuri de insecte, în scopul de a găsi diferenţe în funcţionarea diferitelor gene în creierul albinelor cercetaşe şi albinelor casnice. Rezultatele au fost uimitoare: oamenii de ştiinţă au descoperit o serie de diferenţe moleculare în creierul acestor insecte.

După cum spun cercetătorii, în genele creierului albinelor manifestând unele diferenţe, au fost cele care sunt responsabile pentru semnalizarea substanţelor chimice, responsabile de setea de noutate şi emoţii tari, în special, catecolamine, glutamate şi acidul gamma-aminobutyric. Este remarcabil că mecanismul de formare a calităţilor corespunzătoare la om se aseamănă foarte mult cu o albină.

"Studiul nostru sugerează că baza moleculara pentru dorinţa de noutate la om şi alte vertebrate, insecte este foarte asemănătoare", - spune Robinson. Dlui a menţionat, de asemenea, că omul, vertebrate şi insecte utilizează acelaşi set de instrumente genetice în evoluţia comportamentului.

Autor: Irina Kovaleva