Avantaje și dezavantajele pereților de stuf

La construcția pereților despărțitori în casele de locuit și acareturi, în unele cazuri putem folosi stuful pentru a umple inter golurile. În Ucraina, acest material a fost utilizat pe o scară largă pentru montarea pereţilor, și la o îngrijire adecvată, a servit 50 de ani sau mai mult. Şi în prezent, stuful sau trestia nu și-au pierdut semnificația ca material de construcţie. El este ieftin, are o conductivitate termică scăzută, o greutate redusă și este rezistent la putrezire.

Pentru construcții este potrivit doar stuful copt, cu tulpinile care au o suprafață lucioasă și tare pe care este depus silice. În condițiile din Ucraina, stuful se maturizează în octombrie-noiembrie. Stuful vechi, adică cel care a stat pe ciot mai mult de un an, nu se aplică.

O condiție indispensabilă pentru durabilitatea structurilor din stuf este protecţia lor de umiditate. Experiența a arătat că trestia cu o umiditate în camere până la 65% poate fi menținută atâta timp cât şi lemnul. Pentru ca ciuperca să nu lovească stuful, înainte de folosire se recomandă tratarea lui cu o soluție de 3% din fluorură de sodiu sau o soluție de 10% de sulfat de cupru.

La montarea zidurilor exteriori din acest material local se face un cadru de lemn cu rafturi și elemente de consolidare. Rafturile din partea de jos sunt conectate cu cepuri străpunse, iar în partea de sus – cu cepuri înfundate. Puteți de asemenea le conecta cu cuie de o lungime de 125-150 mm.

Distanţa între bare portante este de 1,3-2,5 m, în funcție de grosimea peretelui, greutatea acoperişului și distanța între căpriori. Suporturi intermediare sunt instalate peste 0,65-1,0 m. Apoi pe o parte de cadru, la o distanță de 0,4-0,6 m de la un raft la altul sunt fixate panouri de presiune de o lățime de 80 mm și o grosime de 16-20mm, tăiate la nivel de raft. Apoi cadrul este umplut cu fascicole de trestie de un diametru de la 120 mm până la 180 mm și sunt instalate plăcile de presiune pe cealaltă parte a cadrului. Totodată, este necesar ca umplutura de stuf să fie bine îndesată. Umpleţi cadrul după construirea acoperişului.

Pentru a împiedica pătrunderea umezelii în pereții subsolului, ramele ornamentale inferioare sunt izolate cu carton gudronat, bitum sau alte materiale de impermeabilizare.

După instalarea şi fixarea mănunchiurilor de stuf, suprafeţele pereților sunt tencuite cu o soluţie de lut și ipsos sau lut şi paie. Pentru a proteja pereţii de stuf de la rozătoare, partea inferioară a pereților este tencuită cu un mortar de ciment. Suprafața tencuită se dă cu var gros.

În mod similar sunt montaţi pereţii interiori (pereţii portanţi, însă diametrul mănunchiurilor de stuf se reduce la 100 mm).

Căpriorii în case cu pereţii de trestie este de dorit să-i facem din structuri fără împingeri laterale consolidate în partea de jos.

Dezavantajul pereţilor de stuf este folosirea limitată a piroanelor (doar în locuri de locație a elementelor de cadru din lemn). Prin urmare se recomandă să reduceţi distanţa între plăcile de fixare la înălţimea cadrului până la 0,25- 0,3 m.

Structura pereţilor de cadru cu folosirea plăcilor de stuf

Durabilitatea şi calitatea caracteristicelor termice şi de inginerie a pereților poate fi îmbunătățită dacă din afară sunt îmbrăcate în cărămidă. Cărămida de finisaj este fixată pe perete cu o armatură de un diametru de 5-6 mm, montată peste fiecare trei rânduri în înălțime și conectată la plăcile de trestie cu sârmă. Spațiul dintre stratul de trestie și stratul de căptușeală se umple cu un mortar de ciment-nisip.