Calatorie in masivul Bucegi (+Foto)

/ Vizionări: 2424

Calatorie in masivul Bucegi

A venit vara si eu Alexandru Vlad m-am gindit sa-mi continui obiceiul de a calatori pe tarimurile puternice si sacre ale Romaniei asa cum am facut-o vara trecuta la Sarmisegetuza Reggia. Era data de 27 august ziua independentei a tarii noastre , mergeam in rutiera si mi-a venit asa un gind sa plec iarasi undeva , intr-un loc cu o incarcatura spirituala si alegeam variante si brusc deodata imi vine in gind sa plec in masivul Bucegi sa vizitez Sfinxul. In Chisinau era manifestatie si altercatie cu politistii in centrul capitalei , eu am trecut pe alaturea si drept la gara de sud dupa bilet spre Brasov. Mi-am strins bagajele si la ora 19-00 am plecat , pe drum ma uitam pe fereastra din autobus si cerul era fara nouri curat si am observat o farfurie zburatoare care sadea parcata asa nitam –nisam.

Calatorie in masivul Bucegi

5 zile în sânul mamei natura
5 zile în sânul mamei natura

Spre dimineata am ajuns in Brasov. De acolo cu rutiera am ajuns in oraselul de munte Busteni. M-am cazat la o pensiune si in prima zi am vizitat manastirea Caraiman , manastire foarte frumoasa care se afla la poalele muntilor si cascada urlatoare , ca sa ajung la ea am luat muntele la picior 1 ora . Cascada se numeste urlatoare fiindca circuitul apei suna foarte zgomotos de parca intr-adevar urla tare. A doua zi am comandat o masina pentru a vizita mai multe locuri turistice cel mai principal fiind Sfinxul. Am plecat pe la vreo ora 09-00 dimineata spre el. Aflat la o altitudine de 2.216 de metri, Sfinxul din Bucegi ascunde numeroase mistere. Unii istorici susțin că acesta a inspirat Sfinxul egiptean.

Fără doar și poate, vorbim despre unul dintre cele mai impresionante monumente ale naturii de pe teritoriul României. Sfinxul din Bucegi, al cărui nume se trage de la asemănarea cu un cap uman, s-a format prin eroziune eoliană într-o perioadă foarte îndelungată. Însă, există și voci care susțin că ar fi fost sculptat de daci sau că acest megalit antropomorf ar fi creația unei civilizații mult mai avansate.

Prin anii ’60, arhitectul peruan Daniel Ruzo a ajuns în România, „ademenit” de Sfinxul din Bucegi, pe care îl văzuse pe o carte poștală. „Am cercetat munţii din cinci continente, dar în Carpaţi am gasit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii cunoscute astăzi”, spunea acesta. Cercetătorul a remarcat o asemănare izbitoare între sfinxul românesc și chipul principal al ansamblului pe care l-a denumit „Monumentul Omenirii”, sculptat într-o stâncă de pe platoul Marcahuasi (Peru). Analizând Sfinxul românesc, Ruzo a observat mai multe chipuri umane, din rase umane, precum și un cap al unui câine. Arhitectul peruan a ajuns la concluzia că era vorba despre un câine care păzea o comoară, considerând că în apropierea Sfinxului din Bucegi ar trebui, astfel, să existe și o Peșteră a Tezaurului.

Sfinxul este considerat un puternic punct energetic din România. Cercetătoarea Cristina Pănculescu a efectuat, timp de patru ani, o cercetare amplă privind Munții Bucegi. „În Bucegi, în zona Vârfului Omu se află cel mai important Centru Energetic-Informaţional natural al planetei. (…) Zona care conţine acest Centru este Sanctuarul principal – Altarul Kogaiononului. Deci Muntele Sacru al dacilor se află în Bucegi; el este structurat pe trei niveluri care corespundeau la tot atâtea trepte de iniţiere: Primul nivel – Peştera lui Zalmoxis identificată cu Peştera Ialomiţei, în 12 mai 1986; Al doilea nivel – Platoul Babelor unde se află Sfinxul de la care a început totul, în 25 noiembrie 1984; Al treilea nivel – Zona Vârfului Omu, care este Sanctuarul principal”, a scris aceasta în cartea “Taina Kogaiononului – Muntele sacru al dacilor”. În studiul finalizat în ’88, care ar ajuns pe “masa” Elenei Ceaușescu, se arăta că acest centru energetic reprezenta o poartă de ieșire din universul terestru.

Tot aici se înalță un grup de stânci, care sub acțiunea vântului și a ploii, a înghețului și dezghețului, au luat forma unor ciuperci, fiind cunoscute sub numele "Babele". Datorită apropierii lor de Sfinx, acestea au fost numite și ''Altarele ciclopice din Caraiman''. Unele legende spun că acestea au fost altare dacice unde se aduceau jertfe zeilor.

Ajungind la Sfinx am primit un extaz psihologic de nedescris fiindca de mult inca din copilarie vroiam sa-l vizitez , prima data l-am vazut la televizor in filmul Dacii partea intii, si uite ca am ajuns sa-l vizitez personal , sa-l escaladez si sa ma ating de pietrele lui sacre . Atit Sfinxul cit si Babele reprezinta pentru romani nun u-mai monumente morfologice dar si o valoare spirituala , psiho-energo-emotionala a noastra care vine de la stramosii nostril geto-daci. Mi-am luat cu mine ca amintire o piatra care face parte din el , uitindu-ma la ea tot timpul imi voi aduce aminte de el. Am stat vreo 4 ore pe platoul Bucegi am respirat aerul curat si am plecat spre masina . Si uite asa mi s-a realizat inca un vis din copilarie de a vizita acest loc plin de mister si sacralitate. Eu , iubesc viata sa o traesc din plin si atita timp cit is viu si vad soarele voi calatori in locurile puternice si pline de mister , prin mi se deschid usi noi in cunoastere si in cercetare in ceea ce se numeste creatia aici pe Pamint , calatoriile mele vor continua si mai departe , voi reveni…

Calatorie in masivul Bucegi

Calatorie in masivul Bucegi

Calatorie in masivul Bucegi

Calatorie in masivul Bucegi

Calatorie in masivul Bucegi

Calatorie in masivul Bucegi

Calatorie in masivul Bucegi

A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: file_get_contents(https://viza.md/md/latest.rss/6): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.1 403 Forbidden

Filename: rss-import/function.php

Line Number: 137