COHOUSING – versiunea daneză de aşezare ecologică

/ Vizionări: 4868

КОХАУЗИНГ—датский вариант экопоселения

În procesul  studierii diferitor forme de organizare a localităților am avut norocul de  a vizita mai multe, inclusiv în Danemarca,  așa-numitele "cohousing" ( locuinţe comunitare "), ce reprezintă invenţia acestei țări, care au fost preluate de mai multe țări (SUA, Australia, europeni și  etc).

Principalul obiectiv este stabilirea unor relații  bune de vecinătate, crearea unui "sat", unde toți vecinii se  cunosc  între ei şi unde  există ajutorul reciproc.

Teoria modernă de cohousing îşi are originea în anii 60 ai secolului trecut, în Danemarca, între mai multe grupuri de familii care sunt nemulțumiți de condițiile de trai, ce nu corespund nevoilor lor. Pentru prima dată s-a organizat acest proiect  de un grup format din 50 de familii în 1967. Ei au dezvoltat  proiectul cohousing Sættedammen, cel mai vechi proiect din lume cunoscut de acest tip. Ulterior, ideea s-a răspândit în Olanda, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Canada, Australia și Japonia, și, mai recent,  destul de conservatist, în Italia.

În prezent, există sute de comune cohousing în Danemarca și alte țări din Europa de Nord. În SUA, există mai mult de 113 comunităţi bazate pe principiul cohousing  și mai multe sute sunt planificate pentru viitorul apropiat. Canada a finalizat crearea a șapte comune și este aproape de finalizarea a altor 15.

Nu este exact un eco-sat, dar cu siguranţă  nu  oraș. Este o comună separată de oraș, unde sunt  construite case cu unul sau două etaje, a căror pereţi sunt lipiţi între ei în scop de a economisi  căldura şi materialele de construcţie. Aşezarea se aseamănă cu un cerc, în diferite cohousing-uri  sunt situate diferit. Afară sunt  grădini. Casele pot fi  comune sau private.

În fața fiecărei case la  intrare sunt amenajate peluze,arbuști, pomi fructiferi.  Tomberoane pentru sortarea deșeurilor menajere și compactare. Bănci şi multe flori.

În cohousing sunt amenajate:

✿ O cantină comună,  în care un grup de voluntari sunt de gardă o dată pe lună (pregătesc cina, fac curat și spală vasele), și astfel în  restul zilelor pot veni și mânca fără complicații. Cine vrea să mănânce acasă au toate condiţiile necesare, însă mulți preferă cantina comună. Produsele sunt cumpărate  en-gros  și, prin urmare, costă mai ieftin. Ele pot fi stocate  în depozit sau  frigiderul comun.

✿ spălătorie comună. Cohousing-ul își poate permite să cumpere cele mai bune și cele mai performante mașini de spălat, care vor servi o lungă perioadă de timp. Fiecare familie nu are nevoie de aşi  cumpăra propria maşină,  pentru a economisi spațiu și bani şi astfel avînd accesul la aceleaşi servicii, platind doar  o parte a mașinii. Din nou economii.

✿ Punctul de  Schimb al îmbrăcămintei. Dacă hainele sunt în stare bună, dar nu mai sunt necesare, sau sunt deja mici sau aţi obosit de ele, le puteţi depozita gratis într-o debara,de unde tot pe gratis vor fi preluate de ceilalţi locuitori ai cohousing-ului. Îmbrăcăminte ar trebui să fie  utilizată mai eficient și puteţi economisi şi nişte bani.

✿ Biblioteca publică. Se dau  cărțile care nu vor mai fi citite. În schimb, puteți împrumuta cărțile aduse de către alții.

✿ Parc de maşini. Fiecare familie nu este neapărat să aibă o mașină. Un număr mic de vehicule sunt utilizate foarte eficient. Autoturismele sunt în garaj, la intrarea în aşezare.

Circulaţia maşinilor pe teritoriul comunei este interzis. Ca rezultat, copiii se pot juca în curte și  părinții, astfel   nu sunt îngrijoraţi de faptul că aceştia  pot fi  accidentaţi de vreo mașină. Toata lumea are o bicicletă care este considerată a fi principalul mijloc de transport în cohousing.

✿  TV comun cu un ecran imens. Nu este exclusă posibilitatea de a avea propriul  televizor, dar mulți locuitori preferă să vizioneze  împreună și să-şi împărtășească experiențele.

✿ Baie  comună.

✿ Unele cohousing-uri îşi au propriile magazine unde se vând produsele rezidenţilor săi.

✿ Sistema de schimb intern de servicii, adică bani interni. Acest lucru nu ţine de bani în sens direct, ci un fel de sistem de compensaţii. Se numește LETS( local exchange trading system- sistemul local de tranzacționare de schimb).

Esența ei este de a scăpa la maxim de sclavia fluxului de bani din afară. Dacă este posibil să se obțină aceeași cantitate de bunuri și servicii în cerc închis, suma de bani corespunzătoare bunurilor și serviciilor primite este în comunitate și pot fi cheltuite pe plan local.

Dacă este nevoie de a executa ceva, a construi, în primul rînd se încearcă cu forţele proprii. În cazul în care nu există astfel de calificări profesionale, atunci este chemat un specialist din afară. Banii rămân în cadrul comunității. Astfel încât să puteți lucra mai puțin în afară pentru a vă câștiga existența și de a obține o mai bună calitate a vieții, în aşa fel pentru a petrece mai mult timp cu familia, prietenii, etc.  Acest sistem este un adevărat capital social.

Viața socială în cohousing este activă. Tot timpul cineva sugerează ceva și se găsesc întotdeauna doritori dispuși să susțină și să participe. Evenimentele importante sunt celebrate împreună.

Întreaga comunitate se bazează pe încredere, nu este nevoie de lacăte, chei, securitate, avocați și tot ceea ce necesită surse materiale.

Sper ca aceste observații să fie utile pentru cineva în construirea unui nou mod de vaţă.

 

 

Sursa: vk.com


Dacă acest articol de pe site-ul nostru ecology.md a fost util pentru Dvs., atunci vă propunem cărțile geniului Parmaculturii și a agriculturii naturale, fermierului-milionar din Austria Sepp Holzer.