Conceptul unui rezervor de apă (Partea II)

/ Vizionări: 2752

 

Conceptul unui rezervor de apă (Partea II) 

 

Conceptul unui rezervor de apă (Partea III)
Conceptul unui rezervor de apă (Partea III)

Lucrările de construcţii

2.1. Partea de jos a iazului

Deşi, metodele moderne de construcţii ale iazurilor sunt tehnologic avansate, acestea nu pot fi considerate rezonabile. În afară de costul ridicat al construcţiei, ele au un cost ridicat şi la întreţinere - reparaţii, consumul materialelor, energie şi echipament suplimentar, toate acestea le fac să fie nişte jucării scumpe. Prin urmare, metoda cea mai eficientă şi mai curată este folosirea lutului ca o hidroizolare a cupei iazului. Lutul este capabil să reziste la rădăcinile plantelor şi să izoleze pagubele minore.

Sepp Holzer şi crearea rezervorului de apă în satul Velica Bugaivka (+ 4 Video în rusă)
Sepp Holzer şi crearea rezervorului de apă în satul Velica Bugaivka (+ 4 Video în rusă)

O atenţie deosebită ar trebui să fie acordată construirii hidroizolării minuţioase şi a unui pinten al iazului (construcţie care întăreşte o zidărie – trad.). Acesta este făcut din lut gras amestecat bine cu apă până la o stare de aluat şi bine-compactat. Pentru a îmbunătăţi proprietăţile plastice ale lutului ,se recomandă de a fi ţinut în apă ceva timp, prevenind deshidratarea. Plasticitatea lutului creşte brusc, dacă este pregătit din timp, din toamna şi lăsat iarna în aer liber pentru a îngheţa bine, ca mai apoi să se înmoaie.

Partea de jos şi marginile gropii sunt presărate cu funingine pentru a alunga râmele şi deasupra ,se aplică lutul umed călcat. Lutul se aplică în mod consecvent, 2-3 straturi de o grosime de 7-12 cm. Stratul aplicat trebuie să fie uscat, dar evitaţi crăpăturile. Umbriţi de la soare cu paie. Totodată, lutul se micşorează până la 20%. Atunci când suprafaţa lutului devine asemănătoare cu o plastilină tare, puteţi aplica stratul următor.

După ultimul strat, chiar şi pe suprafaţa umeda, în conformitate cu marginea apei (linia de intersecţie a apelor, cursului de apă şi a suprafeţei terenului), se aplică un strat din cărămidă, pietriş zdrobit amestecat cu nisip grosier. După care, partea de jos a rezervorului ,se acoperă cu un strat de pietriş cu granulaţie fină de dimensiuni de 3-5 cm. Acest lucru va consolida iazul de la afuiere (eroziune laterală a malului – trad.) şi va crea o senzaţie mult mai plăcuta pentru picioarele înnotătorilor. Cu timpul, rădăcinile copacilor şi ierburilor plantate în apropierea apei , vor proteja coasta împotriva eroziunii.

Băncile şi partea de jos pot fi orizontale, astfel ca reziduurile plantelor moarte să se distribuie uniform pe suprafaţă şi să putrezească treptat, fără formarea gazelor toxice, care pot otrăvi locuitorii iazului.

 

Sigiriya, Sri Lanka: un uriaș rezervor de apă, construit în stâncă (+Video)
Sigiriya, Sri Lanka: un uriaș rezervor de apă, construit în stâncă (+Video)

2.2. Relief

Volumul lucrărilor de excavare poate ajunge la 600 de metri cubi, pentru a le reduce ar trebui să folosiţi la maxim relieful - văgăune, râpe, suprafeţe joase. În afară de reducerea muncii, acest lucru va da un aflux suplimentar de apă de la zăpada topită şi apele pluviale.

Dacă aveţi un loc plat, puteţi organiza colectarea apei suplimentare în urma inundaţiilor, răspândind pământul excavat în formă de movilă, cu o inclinaţie de 8-10 grade spre iaz. În medie, colectarea suplimentară a apei poate ajunge la 150 m3 de la un metru pătrat de movilă, oferind până la 500 de metri cubi de apă pe an.

Dacă terenul este situat pe o pantă, atunci este recomandabil să organizaţi rezervorul de apă în punctul său mai inferior, trimiţând apele de inundaţie în el prin şanţuri sau diguri. Apa de la acoperişurile casei şi clădirilor, de asemenea, ar trebui să fie direcţionată în iaz. Din aceasta rezultă o concluzie: rezervorul de apă trebuie să fie sub nivelul zero al casei.

 

2.3. Locul de amplasare pe teren

Rezervorul de apă creează un microclimat specific al terenului, reduce riscul de deteriorare a culturilor fructifere în timpul îngheţurilor de primăvară. Prin urmare, iazul ar trebui să fie situat în apropierea grădinii şi livezii, de preferinţă în apropierea centrului de teren. În plus, un rezervor de apă destul de adânc este o zonă de risc ridicată, prin urmare ar trebui să fie privită din ferestrele casei. Acest lucru este dorit, din punctul de vedere al energiei.

 

2.4. Sistemul de deversare

Dacă în râpă se colectează apa dintr-o zonă mare, precum şi în cazul inundaţiilor mari şi verii ploioase, ar trebui să organizaţi un sistem de deversare a apei.

 

2.5. Umplere cu apă

Dacă vă veţi baza numai pe umplerea iazului cu apă de ploaie, acest proces poate dura mai mulţi ani, sau nu se va rezulta cu ridicarea nivelului de apă din cauza evaporării. Prin urmare va trebui să umpleţi iazul cu apa din fântâni sau din rezervorul de apă apropiat, sau să colectaţi şi să transportaţi zăpada în iaz, în timpul iernii.

 

2.6. Popularea

Plantarea se face numai după ce apa va stagna timp de o săptămână sau o lună. Plantele pot fi aduse dintr-un iaz din apropiere. Reptilele şi peştele pot fi aduşi, nu mai devreme de 1-2 luni după sădirea plantelor acvatice. Multe reptile şi insecte se pot stabili de sine stătător. Peştii sunt luaţi din crescătorie sau sub supravegherea unui specialist sunt, aduşi din cel mai apropiat iaz. Aveţi nevoie de un specialist pentru a nu introduce diferite maladii de peşte.

 

 

Sursa: gazeta.rodpomestye.info

 


Dacă acest articol de pe site-ul nostru ecology.md a fost util pentru Dvs., atunci vă propunem cărțile geniului Parmaculturii și a agriculturii naturale, fermierului-milionar din Austria Sepp Holzer.

A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: file_get_contents(https://viza.md/md/latest.rss/6): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.1 403 Forbidden

Filename: rss-import/function.php

Line Number: 137