Cu Sfânta Zi de Paști!

/ Vizionări: 1986

 

 

с праздником Пасхи

 

Dragi prieteni! Echipa sursei ecology.md vă felicită cu sărbătoarea Sfintei Zi de Paști!

Credincioșii ortodocși din lumea întregă sărbătoresc astăzi ziua Sfântă de Paști, și strămoșii noștri considerau această sărbătoare una dintre cele mai importante în an. Paștele este o sărbătoare creștină –este celebrarea Învierii lui Isus Hristos, răstignit pe cruce. În Moldova, de exemplu, chiar există un obicei - 40 de zile după sărbătoarea de Paști când oamenii se salută în loc de "Buna ziua" spun "Hristos a înviat" și răspund cu "Adevărat a înviat". Dar, în același timp, sărbătoarea de Paști este o moștenire a unor tradiții și mai vechi ale strămoșilor noștri. Și despre aceste tradiții trebuie să știm și să ne amintim de ele.

Originile sărbătorii

Dacă căutăm prin bine-cunoscuta Wikipedia, despre "Paști" se scrie ca despre sărbătoarea numită Ziua Mare (Velikodeni).

Se află că denumirea Ziua Mare este numele popular de Paști la popoare slave de est și unele de sud. Pe la început se celebra sărbătoarea numită Komoeditsa sau Maslenitsa (echinocțiul de primăvară, sau plecarea iernii și sosirea primăverii, sărbătoarea Soarelui). Paștele este o sărbătoare a Pământului, trezirea și revitalizarea sa după un somn lung de iarnă.

Ziua Mare este, de asemenea, o celebrare a reînvierii, sosirii primăverii, reînnoirea naturii, care a fost sărbătorită cu venirea zilei a echinocțiului de primăvară, chiar și în perioada pre-crestină.

Aceasta este o sărbătoare de trezire a pământul și pregătirii sale pentru plantare, cu alte cuvinte, festivalul fertilității. Ea simbolizează începutul unei noi Vieți, trezirea naturii și începutul semănării culturilor. În timpul sărbătorii oamenii făceau hore pe câmpuri, și prin acest dans sacru ca și cum ajutau pământului să primească energie pozitivă și să aducă mai multă roadă.

Paștele se sărbătorea ca o zi de mare bucurie. Oamenii numeau Săptămâna Mare slăvită, frumoasă, mare, binecuvântată. În tradiția populară Ziua Mare se celebra ca o sărbătoare de reînnoire și renaștere a vieții. Pentru toți membrii familiei se făceau haine noi și toată familia se spăla în baie cu aburi. În ziua de sărbătoare omul trebuia să uite de toate rele, necurate, să ierte tot răul și supărările.

Simbolurile principale ale Paștelui - izvoarele, focul viu, cozonacii, ouăle și iepurii - și-au prins rădăcinile în trecutul îndepărtat.

Fluxul de apă din izvor în tradițiile multor popoare ale lumii a fost necesar pentru a se curăța de boli și tot felul de nenorociri. Joia Mare ca și cum a întruchipat credințele popoarelor străvechi.

Focul de Paști este simbolul focului de vatră, care se considera sacru. Strămoșii noștri cinsteau focul ca pe tatăl său. Focul avea un efect uimitor asupra oamenilor, avea o putere de purificare.

În biserică focul este simbolul al Învierii. Deja de la începutul răspândirii creștinismului în secolul al IV-lea a luat naștere obiceiul de a pune o lumânare în fața altarului, în noaptea slujbei sacre de Paște, flacăra lumânării simboliza Învierea Mântuitorului. Credincioșii pe tot parcursul evului mediu au respectat obiceiul de a lua acasă de la biserică lumânările aprinse, pentru a aprinde de la acestaa candelele sau focul în focar.