Cum se răspândesc ideile? Masa critică este calculată

/ Vizionări: 3428

Cum se răspândesc ideile? Masa critică este calculată

 

Cum se răspândesc ideile? Masa critică este calculată

Datorită experimentelor oamenilor de ştiinţă de la Institutul Politehnic Rensselir, s-a constatat că la momentul în care numărul oamenilor, convinşi de ceva, ajunge la 10%  din totalul populaţiei, ideile lor sunt acceptabile pentru majoritatea societăţii.

Pentru a studia problema au fost folosite metodele analitice. Sarcina stabilită: a identifica momentul de cotitură, atunci când majoritatea societăţii acceptă o opinie diferită a minorităţii.

Aceste sondaje vor ajuta la descoperirea multor lucruri noi în procesul de învăţare, precum şi în procesul multilateral de interacţiune socială,  începând cu introducerea inovaţiilor tehnologice şi terminând cu probleme de politică.

Inscripţia pe desen. Este prezentat punctul critic  al unui fenomen, când  ideile minorităţii sunt acceptate, într-un mod rapid, de către majoritatea oamenilor.

Cu timpului, ideile, anterior acceptate de un număr mic de persoane, sunt răspândite tot mai larg.

Când numărul celor convinşi  ajunge până la 10%, extinderea ideilor începe să se răspândească foarte repede, deci opinia minorităţii devine preferată, învingând opinia deţinută de majoritatea oamenilor (marcat cu verde).

Potrivit lui Boleslaw Şumanski, omul de ştiinţă din grupul de cercetători , este extrem de dificil ca ideea să pătrundă în rândul maselor. Dar, odată ce adepţii acestei idei sunt mai mulţi de 10%, ideea cucereşte minţile cu o viteză apropiată de viteza lumii.

Ca un exemplu, Şumanski menţionează evenimentele revoluţionare de primăvară în Egipt şi Tunisia. Un regim dictatorial care a dominat în aceste ţări de mulţi ani, a fost răsturnat pe neaşteptate într-un timp foarte scurt.

Pentru experimente cercetătorii au creat un model virtual al diferitelor tipuri de reţele sociale. La începutul experimentul, oamenii din diferite modele sociale, în majoritatea lor, aveau aceleaşi viziuni tradiţionale din societatea modernă şi opinii proprii la diferite aspecte.

În astfel de modele sociale au fost "introduşi" mai mulţi indivizi care aveau credinţe diferite de majoritate, totodată, aceste personalităţi  se distingeau prin convingeri ferme şi nedorinţa de a asculta opiniile altora. În comunicarea acestor persoane cu reprezentaţii modelelor sociale, opinia majoritară începea să ia o anumită culoare.

Oamenii se simt inconfortabil atunci când opinia lor este contrară majorităţii, astfel încât majoritatea persoanelor au tendinţa de a căuta compromisuri. În timpul  comunicării oamenilor în cadrul unui model social a devenit evident următorul fapt: dacă "naratorul" împărtăşea "ascultătorului" o opinie diferită de cea tradiţional acceptată, atunci rezultau două scenarii posibile. În primul rând, "ascultătorul cădea de acord cu naratorul, în timp ce convingerile celui din urmă  deveneau tot mai ferme. Dacă „ascultătorul” nu era pregătit să accepte o viziune nouă pentru el, el începea să se gândească şi să se consulte cu alte persoane. Şi dacă în cadrul modelului de comunicare se găsea un alt om, care susţinea ideile noi, atunci "ascultătorul", vorbind cu dânsul, accepta opinii anterioare neobişnuite.

Cu cât mai multe persoane pot fi convinse de "agenţi", cu atât mai rapid  se schimbă situaţia. Oamenii nu numai încep să se îndoiască de corectitudinea opiniilor sale, dar şi refuză la ele, începând să promoveze o gândire nouă. Cu toate acestea, în timp ce procentul celor convinşi este mic, efectul semnificativ asupra avizul general nu se observă. Faptul că, oamenii vor convinge vecinii lor, nu are  nici un impact asupra opiniei publice. Dar, după ce numărul celor convinşi depăşeşte pragul semnificativ, ideile noi încep să se răspândească rapid.

Acest studiu este interesant nu doar din punct de vedere teoretic, dar şi poate avea un folos practic. În opinia savantului Ghorghi Korniss,  destul de des există situaţii când este nevoie de a influenţa rapid opinia publică sau, dimpotrivă, de a stopa panica sau alte stări de spirit dăunătoare. Un exemplu de această situaţie poate servi nevoia de evacuare urgenţă a rezidenţilor  în caz de catastrofă naturală iminentă.

În această etapă de cercetare, oamenii de ştiinţă au dorit să compare rezultatele lor cu cele similare, efectuate de alţi colegi, pentru a înţelege cât de exact se potrivesc acţiunile oamenilor în cadrul modelelor de computere cu evenimentele istorice reale. De asemenea, se planifică evaluarea schimbărilor viitoare în procesul convingerii societăţii, împărţite în două tabere, de exemplu, în ţările cu un sistem cu două partide.

Cercetarea a fost plătită de laboratorul forţelor armate terestre din SUA. Aceste lucrări sunt doar o mica parte din studiile pe scară largă care vizează înţelegerea proceselor petrecute în societate, relaţiilor sociale şi oportunitatea de a influenţa opinia publică.

 

 

Sursa: kartinamira.info