Dieta cu căpșuni îmbunătățește respirația. Află ce alte beneficii aduc sănătății tale

/ Vizionări: 2202

Клубника – какую пользу нашему организму она приносит?

În compoziţia căpsunilor se găseste o mare cantitate de vitamine, mai ales din grupul B, săruri de potasiu, mangan, magneziu, cupru, substanţe pectice, quechicină si o mulţime de principii active noi, descoperite în ultimii cinci ani. Este un veritabil medicament eficient în profilaxia si terapia tuberculozelor, problemelor renale, asteniei nervoase, aterosclerozei, anemiei, reumatismului, varicelor si afecţiunilor hepatice. Dar nu sunt acestea toate afecțiunile în care acționează!

Cura de căpsuni îmbunătăţeste respiraţia

Nu vă leneviți să faceți suc în fiecare zi
Nu vă leneviți să faceți suc în fiecare zi

Datele mai vechi oferite de nutriţionisti subliniază faptul că un consum regulat de căpsuni reglează problemele respiratorii. Astfel, neurochimistii belgieni au descoperit că unii produsi de amidon ai unor acizi grasi din căpsună pot acţiona asupra semnalelor electrice ale ritmicităţii respiraţiei. Acesti compusi descoperiţi în primăvara acestui an si denumiţi temporar factorul A.A.r produc o anumită stimulare a terminaţiilor nervoase ale nervului X (vag) ce deservesc plămânul. Ca urmare a acestor impulsuri (care au o anumită frecvenţă), centrii respiratori din bulb îsi intensifică controlul asupra comenzilor de contracţie ritmică a muschilor toracali. Astfel, centrii care dau comanda pentru inspiraţie către muschii intercostali sunt mai „atenţi" la adaptarea respiraţiei la condiţii de stres, efort sau variaţii de temperatură si presiune atmosferică. Ca urmare, un consum zilnic de căpsuni într-o cură de 20-30 de zile, ne poate face mai rezistenţi la efortul fizic si intelectual, mai toleranţi la cauzele stresului si mai eficienţi în condiţii de frig sau caniculă. Totodată, prin beneficiile aduse zonelor de reglare a activităţii centrilor respiratori - plămân, inimă, creier, ca si celorlalte organe - sporesc oxigenarea si aportul de substanţe nutritive în raport cu cererile de consum. Prin aceste efecte, o cură scurtă de căpsuni ne poate ajuta să ne păstrăm sănătatea respiratorie si să ne menţinem sănătos întregul organism, care devine mai rezistent la orice posibilă boală. Totodată, pentru fumători, căpsunile sunt extrem de benefice atât pentru sănătatea pulmonară, cât si pentru cea cardiacă si hepatică.

Studiile efectuate chiar în luna martie a acestui an asupra efectelor benefice ale curei cu căpsuni au demonstrat că aceasta poate fi comparată cu o adevărată întinerire a centrilor respiraţiei din creier. Tinereţea centrilor respiratori este unul dintre cei mai importanţi factori care implică îmbătrânirea creierului, a ficatului si, nu în ultimul rând, a pielii si chiar a rădăcinii dinţilor si a părului.

Pentru a beneficia de toate aceste efecte ale consumului de căpsuni, se recomandă să consumaţi minimum 50g si maximum 300g căpsuni proaspete, dimineaţa sau la o jumătate de oră după dejun, timp de 18-25 de zile.

Diabeticii pot să mănânce căpşuni
Diabeticii pot să mănânce căpşuni

Profilaxia problemelor cardiace

Cercetătorii belgieni în colaborare cu cei de la Universitatea din Koln (Germania) au descoperit, tot în acest an, că în căpsuni există si o substanţă activă ce îmbunătăţeste controlul activităţii ritmului inimii. Este vorba de o substanţă hidroxi-aminică, derivată din eterii care oferă mirosul specific al căpsunilor. Această substanţă ajunge, prin circulaţia sangvină, în zona nodulului sino-atrial, formaţiunea care trimite mesajele de contracţie a inimii. Efectul acestei substanţe constă în crearea unui filtru de frecvenţă pentru curenţii electrici ce pornesc către muschii inimii. Datorită acestei substanţe fixate pe membranele celulelor din nodulul sinoatrial, 65% din curenţii electrici paraziţi, neaveniţi, sunt opriţi să ajungă la muschiul inimii. Acesti curenţi electrici apăruţi accidental sunt deseori periculosi prin cumulare, putând conduce la stop cardiac sau dereglarea sistemului de comandă a ritmicităţii. Efectul rezultant este acela de reducere a riscului apariţiei unor contracţii mai puternice ale inimii si a fenomenelor de aritmie. Tot aceleasi substanţe se fixează temporar si instabil pe suprafaţa celulelor muschiului ventricular al inimii, împiedicând o contracţie mai intensă decât cea comandată de nodulul sinoatrial si fasciculul Hiss.

Unul dintre marile beneficii ale acestei situaţii este si cel de protecţie a inimii atunci când suntem supusi stresului, emoţiilor sau socurilor psihice. Se poate spune asadar că, printr-o cură de căpsuni, putem rămâne o perioadă mai sănătosi din punct de vedere al sistemului cardiovascular, chiar dacă trecem printr-o perioadă mai dificilă a vieţii.

7 sandwich-uri uimitoare fără pâine
7 sandwich-uri uimitoare fără pâine

Influenţa asupra hormonilor si metabolismului

Din cercetările mai vechi se cunostea faptul că vitamina K prezentă în căpsuni influenţează pozitiv activitatea ficatului, laboratorul central al metabolismului. Totodată, se cunostea că vitaminele din complexul B si E aduc beneficii enorme pentru buna desfăsurare a proceselor metabolice, atât pentru ficat, cât si pentru 80% din ţesuturile organismului.

Ultimele cercetări ale biologilor belgieni au dovedit că, pe lângă aceste aspecte, există si alte avantaje metabolice ale consumului de căpsuni. Spre exemplu, anul acesta s-au descoperit peste 12 compusi aminici si eterici derivaţi din querchicină care acţionează asupra a 26 de tipuri de reacţii chimice din organismul nostru. Unii dintre acesti compusi, cum ar fi cei eterici, se descompun în alcooli în interiorul celulei, oferind un surplus de energie, folosit în sinteza unor enzime, hormoni sau proteine vitale pentru supravieţuirea celulelor în curs de degradare. Alte substanţe, tot din categoria eterilor semistabili, ajută celulele aflate în deficit de nutrienţi să declanseze semnale chimice pentru devierea sângelui către acea zonă. Aceste substanţe ajută asadar celulele care nu primesc destui nutrienţi să primească substanţele necesare pentru a-si continua activitatea. Se poate spune că aceste substanţe din căpsuni ajută ţesuturile afectate să „strige după ajutor".

Metode prin care să iți îmbunătățești memoria
Metode prin care să iți îmbunătățești memoria

O altă categorie de eteri din căpsună ajută la crearea unor punţi pentru construirea unor proteine importante în schimbul dintre celulă si lichidul interstiţiar, aflat între celule si vecin cu vasele capilare de sânge oxigenat.

Cele mai noi cercetări efectuate la Universitatea din Bruxelles arată că unii alcooli vegetali prezenţi în căpsunile bine coapte pot declasa procese de eliberare a unor factori de adeziune celulară. Aceasta înseamnă că un ţesut în crestere, cum ar fi cel al oaselor copiilor, este avantajat, iar procesul decurge cu o viteză mai ridicată. Aceeasi stimulare a producţiei de „adezivi celulari" determină o mai rapidă refacere a ţesuturilor sau organelor degradate rănite, arse sau în curs de îmbătrânire.

Totodată, „adezivii celulari" încurajaţi de substanţele prezente în căpsuni determină refacerea parţială a zonelor nervoase din creierul afectat de toxice, alcool, îmbătrânire sau socuri psihice traumatizante.

Cereale vii - terci fără fierbere
Cereale vii - terci fără fierbere

Pe lângă stimulii eliberaţi de substanţele adezive, unii compusi prezenţi în căpsună pot grăbi eliberarea unor hormoni din celulele care i-au secretat. Astfel, s-a dovedit că unii aminoacizi vegetali din căpsună cresc eficienţa descărcărilor de noradrenalină din glanda medulo-suprarenală, grăbind adaptarea la frig, dar si la stres si concentrare psihică pentru termen lung. Aceiasi aminoacizi pot grăbi si descărcarea de hormoni placentari si ovarieni în primele luni de graviditate, aspect extrem de important pentru buna dezvoltare intrauterină a fătului, deci si a viitorului copil. Tot în căpsuni se întâlnesc si substanţele aminice capabile de a declansa mai rapid secreţia unor hormoni feminini din categoria estronelor, din testicul si din glanda corticosuprarenală. Prin acest efect, bărbaţii nu devin mai efeminaţi, asa cum s-ar crede, ci mai sensibili, mai capabili de a oferi afecţiune, mai profunzi în gândire si cu un comportament protectiv mai dezvoltat. Aceleasi estrone stimulate de cura de căpsuni, determină un lanţ de reacţii care conduc la cresterea secreţiei de testosteron, responsabil într-o anumită măsură de potenţă, fertilitate, dar si de agresivitate.

Terapia si profilaxia problemelor nervoase

Stiam despre căpsuni că sunt eficiente în tratamentul nevrozelor usoare si mai ales al formelor în care apar nervozitatea si insomnia. Datele stiinţifice cele mai recente arată că în compoziţia căpsunilor există aminoacizi ciano-hidroxilici, care se pot lega selectiv de unii neuroni din creier. Acesti aminoacizi acţionează cu predilecţie asupra zonelor nervoase din asa-zisul „sistem limbic", unde apar fenomene electrice ale declansării furiei si tendinţelor violente. În urma acţiunii acestor aminoacizi, reacţiile de furie si agresivitate sunt drastic diminuate. Explicaţia constă în acţiunea acestor compusi din căpsună asupra fixării adrenalinei în centrii furiei. Ca urmare, apare numai tendinţa interioară de explozie a furiei, dar nu si manifestarea exterioară. S-a dovedit că aceiasi aminoacizi deschid si canalele de iesire a potasiului la suprafaţa celulelor „furiei", care determină efectul de inhibiţie si linistire.

 

 

Sursa: moldovenii.md