E pădurea noastră, nu a altcuiva

/ Vizionări: 4020
Tag-uri: , ,

Это же наш лес,  а не чей то чужой

Codrii… Ce știm despre ei? Cînd ați fost ultima dată acolo? Încă puțin și sărbătorile de mai îi vor chema pe amatorii de natură în pădurea, care îi va primi pe toți. Copiii vor fi bucuroși, iar maturii se vor anima, petrecînd toată ziua în brațele oceanului verde de plante și animale.

Miturile pădurii (Video)
Miturile pădurii (Video)

Acest bastion verde al vieții, Codrii moldovenești, sursa multor mistere în soarta oamenilor, în artă, astăzi, printre multe alte obiecte naturale a devenit ostaticul modelului economic al societății. Relațiile noastre economice materiale, în condițiile consumului de bunuri și resurse sînt construite în baza logicii de minimizare a prețurilor și cheltuielilor. Logica de a investi mai puțin și de a obține mai mult, acum și aici, este supusă îndoielilor tot mai rar și intrat ușor în practica cotidiană. Oamenilor cu le este comod cu această logică, ei au reușit să se acomodeze cu toate. Însă ce facem cu natura, cu pădurea? Or, acolo funcționează alte legi, alte ritmuri și moduri de supraviețuire. Cum crește un copac? Acesta nu crește acum și cît de mult ne dorim. Pentru regenerarea pădurii este nevoie de o perioadă de timp mai mare decît pentru reproducerea unei generații umane. Iar însăși pădurea joacă un rol important în formarea climei pe planetă, în filtrarea aerului, iar în Moldova aceasta stopează eroziunea solurilor. Amploarea utilității ecologice a pădurilor este inestimabilă. Noi pur și simplu nu ne-am învățat să calculăm și să luăm în calcul. Aceasta e dincolo de logica populară a vieții în societate.

Calculele sînt efectuate în cadrul economiei, unde pădurea este privită ca o resursă. Resursă utilizată în mod primitiv drept combustibil pentru încălzirea încăperilor. Și deocamdată, aceasta este mai ieftină în Moldova decît gazul natural, lupta cu distrugerea pădurilor, cu tăierile ilicite nu dă roade. Posibil, cererea socială la tăierea pădurilor va scădea atunci cînd se va ieftini gazul. Logica de consumator funcționează întotdeauna. Sau va veni o nouă generație cu o altă viziune.

Pădurarii sînt oameni rari. Iubesc pădurea, deci au grijă de ea. Știu cum să mențină și să dezvolte gospodăria silvică. Pădurarul mai știe cum să protejeze pădurea de dăunători, de braconieri. Adaptarea pădurii necesităților umane este funcția directă a pădurarului. Dacă societății îi este mai convenabil să se încălzească cu lemne, atunci doar pădurarul poate asigura această cerere. Noi putem să căutăm mult și bine cine e vinovat, să enumerăm problemele și circumstanțele, ce au stat în calea păstrării bogăției noastre verzi, însă doar pădurarul poate și este în măsură să se clarifice cu pădurea. Și doar consumatorii de lemne contribuie la apariția acestui fenomen – braconajul forestier.

Pădurea dansatoare — o anomalie naturală în regiunea Kaliningrad
Pădurea dansatoare — o anomalie naturală în regiunea Kaliningrad

Pădurile din Moldova nu sînt o resursă naturală inepuizabile. Republica Moldova are cele mai mici suprafețe împădurite din Europa. Spațiile silvice constituie doar 10% din teritoriul țării. Sezonul de încălzire 2015-2016 a fost atît de necruțător cu pădurile noastre, cu copacii multianuali, care se tăiau peste tot, încît, în rezultat, a fost interzisă complet tăierea pădurilor pe teritoriul Republicii Moldova, începînd cu 1 octombrie. Un dispoziție în acest sens a fost emisă pe 1 martie, de către directorul Agenției „Moldsilva”, Ion Ciobanu.

Putem presupune că această decizie cardinală, ce nu a mai fost adoptată anterior, denotă un dezechilibru serios în domeniu silviculturii. Iar însuși faptul existenței unei asemenea dispoziții de interdicție a defrișărilor a scos la iveală incapacitatea agenției „Moldsilva”, a Ministerului Mediului și a Inspectoratului ecologic de stat să controleze situația privind distrugerea pădurilor.

O altă situație interesantă: pe hîrtie, cifrele prezentate în rapoarte de către funcționarii noștri ce răspund de pădure, nu reflectă situația reală privind distrugerea pădurilor. Altfel, la ce bun să sisteze această „splendoare”? Riscăm să presupunem că funcționarii europeni sînt principalii inițiatori ai interdicției la distrugerea pădurilor din Moldova. Cu siguranță ei au mai multă încredere în imaginile de pe satelitele Google, decît în rapoartele conducătorilor locali.

În pofida tuturor programelor și măsurilor de protecție, pădurile moldovenești continuă să fie distruse (Foto)
În pofida tuturor programelor și măsurilor de protecție, pădurile moldovenești continuă să fie distruse (Foto)

Pe paginile resursei noastre informaționale noi deja am informat audiența despre interdicția la orice tăiere. Însă nu avem de gînd să oferim vreo posibilitate pentru distrugerea pădurii. Cu atît mai mult cu cît am aflat despre un caz concret de distrugerea a pădurii de stejar, cu suprafața de circa 50 de ha. Defrișarea de amploare are loc într-un loc ferit (Lupa Rece și Donici), ce poate fi depistat doar întîmplător, la adîncirea în dumbrava de stejari. Ni se pare că acest caz nu este singurul de acest fel.

Îngrijorați de această abordare cinică și îndrăzneață a posibilităților omului de a decide soarta stejarilor, noi ne-am adresat la agenția „Moldsilva”, pentru a afla dacă această tăiere masivă a zeci de hectare de pădure timp de un an ar putea fi legală. Ni s-a explicat că, actuala normă prevede că, indiferent de anotimp, limita defrișărilor este de pînă la 2 ha. Tăierea poate fi oprită de orice persoană, imediat. Despre faptul cum poate fi făcut acest lucru, ne-a relatat în interviul său Dumitru Galupa, directorul Institutului de cercetări forestiere și silvicultură din cadrul Agenției de stat a gospodăriei silvice „Moldsilva”.

Cum putem informa organele de supraveghere silvică despre tăierile suspecte ale pădurilor?

- Agenția „Moldsilva” are o linie verde – 022 211 311.

Care este organul principal de supraveghere a utilizării pădurilor?

- Ministerul Mediului al Republicii Moldova, Inspectoratul Ecologic de Stat.

Unde putem să expediem o plîngere privind distrugerea pădurii?

- La Ministerul Mediului, la Inspectoratul Ecologic și la Agenția „Moldsilva”. Trebuie să indicați locul, tipul încălcării, persoanele responsabile etc. adresa și numărul de contact.

Care este termenul limită în care organul responsabil trebuie să ofere un răspuns oficial la demersuri?

- În funcție de gravitatea faptelor expuse vor fi luate măsuri. Potrivit Legii cu privire la petiții, răspunsul trebuie oferit timp de 30 de zile.

Pentru a face concluzii despre legalitatea tăierilor, există oare vreo normă de tăiere a pădurilor, ca 2,5 ha de-a valma? Care este norma pentru acest an, pentru anul trecut?

- Există o limită a tăierilor - 2 ha, potrivit actualelor norme, indiferent de an.

Ce riscă un cetățean simplu, dacă a fost prins că a tăiat un copac din pădure?

- El a încălcat legislația forestieră, de aceea, trebuie să compenseze dauna și să poarte răspundere. În funcție de valoarea prejudiciului, sau amendă, răspunderea administrativă sau penală.

Dar ce riscă șeful gospodăriei silvice, care a dispus tăierea ilegală a unui copac și a fost prins în flagrant?

- În primul rînd, trebuie să compenseze prejudiciul. În al doilea rînd, pedeapsa va fi emisă în baza legislației muncii, în baza codului administrativ și, în unele cazuri, ale celui penal.

Cine și cum stabilește politica de utilizare a pădurilor în Moldova?

Ecologiștii bat alarma: Pădurea se fură, iar statul e prejudiciat cu zeci de milioane de lei (VIDEO)
Ecologiștii bat alarma: Pădurea se fură, iar statul e prejudiciat cu zeci de milioane de lei (VIDEO)

- Politica în gospodăria silvică este stabilită prin legislația aprobată de către Parlament: codul forestier, Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier și alte documente. La nivelul guvernului, sîn adoptate un șir de normative, inclusiv și documentul ce prevede volumul de utilizare a pădurilor pe o perioadă de 5 ani.

Unde ajung banii din vînzarea legală a lemnului din pădure?

- Sumele obținute în urma vînzării lemnului sînt folosite pentru acoperirea cheltuielilor pentru desfășurarea măsurilor de gestionare a gospodăriei silvice. Inclusiv cheltuielile pentru protecția pădurilor, restabilirea, protecția pădurilor de dăunători și alte tipuri de activitate.

Cum este utilizat lemnul?

Flora rezervației științifice Codrii
Flora rezervației științifice Codrii

- În Republica Moldova, la Agenția „Moldsilva” lemnul se colectează în urma măsurilor de îngrijire a pădurii și în rezultatul înlocuirii generațiilor vechi cu cele noi. Anual, se obțin cîte 560 de mii de metri cubi. Din această cantitate doar 45-50 de metri cubi sînt lemne de afaceri. Cea mai mare parte a lemnului este utilizată pentru încălzire.

Punctați principalele probleme ale sectorului forestier din Moldova.

- Pădurile din Republica Moldova se caracterizează prin patrimoniul obținut în ultimele 2-3 veacuri. Totodată, acestea sînt supuse acțiunii unui șir de factori social-economici și ecologici, schimbărilor ecologice, cele climatice și din societate. Acestea pot fi caracterizate și prin cererea și oferta la produsele și serviciile forestiere din țară, regiune sau lume, politica promovată și prin măsurile de administrare.

Starea pădurilor se caracterizează prin:

Reducerea biodiversității sistemelor forestiere ecologice și a speciilor în biocenoză;

Printr-un nivel scăzut de împădurire al țării, insuficient pentru menținerea unui echilibru ecologic permanent;

Înrăutățirea capacității vitale și sănătății pădurilor;

Prin nivelul înalt de dispersie a fîșiilor forestiere, amplasate inegal. Practic, lipsesc coridoarele forestiere, necesare pentru masive ce au o importanță majoră atît asupra viabilității fondului forestier ca atare, cît și pentru protecția biodiversității, solurilor, apelor etc.;

Crîngurile formate din 2-4 generații 60% din păduri (la stejarul de stîncă acest nivel este de 90%), au o rezistență mai mică la factorii nefavorabili biotici și abiotici;

Circa 40% din plantații nu corespund condițiilor de creștere;

Prin insuficiența de valorificare a potențialului condițiilor de creștere a pădurilor, care are drept rezultat o productivitate relativ joasă a pădurilor;

Prin odihna și recreația necontrolată și negestionată, a accesului populației în păduri. Și altele.

Povestiți-ne despre strategiile de dezvoltare a sectorului forestier din RM.

- Documentul de bază ce prevede dezvoltarea gospodăriei silvice a Republicii Moldova este Strategia dezvoltării durabile a sectorului forestier din Republica Moldova pînă în 2020.

Funcțiile de protejare a pădurilor se manifestă mai accentuat doar la nivelul de împădurire de peste 15%. Pentru aceasta este nevoie de acoperit cu păduri cel puțin 130 mii ha.

Păstrarea peisajului național rural.

Noul concept de dezvoltare a localităților și teritoriilor țării prevede împădurirea solurilor degradate, crearea fășiilor forestiere de protecție, a plantațiilor verzi, remodelarea parțială și păstrarea peisajului național rural și ameliorarea condițiilor de trai al populației.

Ce strategie de împădurire și restabilire forestieră considerați că are cele mai mari perspective?

- Precum am menționat mai sus, atingerea unui echilibru ecologic și asigurarea tuturor necesităților economiei în produse lu servicii forestiere poate fi obținut doar prin păstrarea pădurilor actuale și extinderea suprafețelor lor pînă la 15% și mai mult.

Relatați-ne despre proiectele internaționale legate de dezvoltarea sectorului forestier al RM.

Agenția „Moldsilva”, împreună cu întreprinderile subordonate participă la următoarele proiecte:

În vederea aplicării mecanismului de dezvoltare curată și a protocolului de la Kyoto a Convenției ONU pentru schimbările climatice sînt implementate două proiecte – Menținerea solurilor și Dezvoltarea pădurilor comunale în Moldova. În cadrul acestor proiecte au fost plantate 28,8 de mii ha de noi păduri pe terenurile erodate și degradate. În proiecte participă 23 de gospodării silfice, circa 500 de primării, precum și Institutul de cercetări forestiere și gospodărie silvică.

În perioada 2002-2014, în cadrul proiectelor au fost vîndute reduceri ale emisiilor de carbon în atmosferă de 1,6 milioane de tone. Au fost obținute primele certificate pentru 851,9 mii tine de CO2 în cadrul proiectului „Păstrarea solurilor” și 328,8 mii tone de CO2 în cel de-al doilea proiect „Dezvoltarea pădurilor comunale”.

Proiectul (grant) „Programul de susținere a comunităților pentru dezvoltarea managementului durabil și integrat al pădurilor și sechestrarea carbonului prin împădurire”, alocat de către guvernul Japoniei. Grantul a fost alocat pentru susținerea proiectelor menționate de împădurire a terenurilor degradate, pentru servicii de consultanță și instruirea comunităților locale în vederea administrării gospodăriilor silvice și de pajiști, pentru gestionarea pădurilor comunale.

Implementarea programului regional de fortificării legalității și bunei guvernări în sectorul forestier al Republicii Moldova (ENPI-FLEG).

Proiectul de Competitivitate în agricultură la capitolul Susținere pentru reabilitarea fîșiilor forestiere ce prevede reabilitare a 2,2 mii ha de fîșii forestiere în sudul țării. A fost primită tehnică pentru efectuarea lucrărilor de împădurire și restabilire a pădurilor în valoare de 2,4 milioane de dolari SUA.

În cadrul proiectului-pilot „Clima East Moldova” „Atenuarea schimbărilor climatice și adaptării la nivelul ecositemelor din parcul național Orhei”, va fi acordat un suport pentru gestionarea pădurilor și pajiștilor, în 18 sate din 4 raioane, reabilitarea a 500 ha de pajiști, împădurirea a 150 ha de terenuri degradate, inventarierea totală a 5890,92 ha de pajiști și amenajarea acestor suprafețe, gestionarea a 1300 ha de păduri locale în 12 primării.

Anna Cunț

A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: file_get_contents(https://viza.md/md/latest.rss/6): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.1 403 Forbidden

Filename: rss-import/function.php

Line Number: 137