MOLDOVENII.MD

Eco-afaceri, fără sprijinul guvernamental (partea I)

Eco-afaceri, fără sprijinul guvernamental (partea I)

În lipsa sprijinului din partea guvernului federal, businessul serveşte cel mai bun conductor în abandonarea treptată a societăţii a combustibililor fosili. Această temă a fost în topul discuţiilor la conferinţa Fortune Brainstorm Green, organizată în scopul studierii influenţei condiţiilor ecologice asupra companiilor.

Inovaţiile sunt singura cale de rezolvare a "decalajul tehnologic" care există între preţurile la combustibili fosili şi tehnologii alternative, cum ar fi energia solară şi eoliană şi vehicule electrice, - a declarat Michael Shellenberger, preşedintele Breakthrough Institute.

"Aceasta diferenţă uriaşă, care încă există între combustibilii fosili şi tehnologii curate, ar trebui să fie depăşită de dragul unor schimbări climatice favorabile", - a spus Shellenberger. "Putem atinge o concentrare joasă a emisiilor de carbon şi a reduce costul tehnologiilor alternative datorită inovărilor".  Este puţin probabil că  politică de control asupra preţurilor va lucra, dar, în opinia lui, o combinaţie de astfel de strategii, cum ar fi achiziţiile militare şi programele de stat care vizează accelerarea dezvoltării tehnologiilor ar putea reduce costul surselor alternative.

"Noi credem că trebuie să investim mai mulţi bani în tehnologii", - a declarat Jim Rogers, directorul general al companiei energetice Duke Energy, subliniind faptul că companiile nu au ce aştepta de la sprijinul guvernamental. "Cel puţin în următorii doi ani putem doar să sperăm că această investiţie ne va economisi în viitor producerea energiei curate".

Înverzirea afacerilor

Corporaţiile joacă un rol vital în dezvoltarea tehnologiilor ecologice, fie ca clienţii sau în curs de dezvoltare a propriilor produse. Nicolas Parker, preşedintele Grupului de cercetare, Cleantech Group, a menţionat că companiile mari, de asemenea, investesc în proiecte verzi.

Multe tehnologii, cum ar fi un iluminat mai eficiente şi hibrizii de combustibil, sunt atractive, deoarece acestea sporesc productivitatea muncii sau economisesc banii pentru întreprinderi. De exemplu, strategia de dezvoltare durabilă a unei filiere de comerţ cu amănuntul Wal-Mart a salvat banii companiei si a adus venituri din vânzarea astfel de produse cum ar fi lămpile fluorescente compacte.

Tehnologiile ecologice atrag oamenii de afaceri, deoarece  acestea sporesc eficienţa sau economisesc banii pentru întreprinderi.

Cu câţiva ani în urmă, iniţiativa dezvoltării durabile, lansată de gigantul auto Ford, a condus la dezvoltarea producţiei vehiculelor electrice şi hibride. Compania,  preocupată de măsurile eventuale, care ar putea reglementa emisiile de gaze cu efect de seră, a dezvoltat o strategie de "diversificare a combustibililor", care vizează politica guvernului şi intereseler consumatorilor referitor la utilizarea eficientă a combustibilului, - a declarat Nancy Gioia, directorul în domeniul electrificării globale. Şi în loc de a încerca să pună în aplicare ideea dezvoltării durabile în altă parte, Ford a inclus-o în strategia generală a companiei. "Noi nu facem experimente ştiinţifice. Pur şi simplu, am inclus electrificarea în planurile pe termen scurt, mediu şi lung", - a adăugat ea. "Am aspirat la o dezvoltare durabilă în toate sensurile cuvântului”.

Unele acţiuni privind dezvoltarea durabilă sunt îndreptate, în mod evident, spre îmbunătăţirea imaginii corporative. Dar în cazul de gospodărire a apelor, imaginea corporativă nu face parte doar din campania de marketing "verde",  şi se referă la relaţiile cu investitorii şi societatea.

Coca-Cola şi Molson (una din cele mai mari berii din lume) încearcă să înţeleagă mai bine cum ele afectează starea apelor lângă fabricile lor, deoarece în viitor ar dori să evita conflictele şi reacţiile negative la acest subiect.

Totodată, companiile care nu au strategii de dezvoltare durabilă, se pot trezi datorită acţiunilor  grupurilor publicitare de informaţii, care exercită o presiune asupra conducătorilor companiilor,- a declarat Jason Morrison, director de programe al Institutului Pacific şi directorul tehnic al proiectului " Mandatul acvatic al primei persoane ", iniţiat de ONU.

Sursa: facepla.net