Eco-fapte 2011 (Partea I)

Eco-fapte memorabile din 2011, care ne vor ajuta să ne amintim de ce omenirea a fost îngrijorată în ultimul an.

- La fiecare 20 de minute de pe Pămînt dispare un gen de animale.

- În fiecare an în lume la producerea hidrocarburilor, sunt arse în zădar 400 milioane de tone de gaze naturale. Acest volum de gaze va ajunge pe an pentru 77 milioane de vehicule.

- Pentru încălzirea fiecărui rezident din Moscova se consumă pe an 4 tone de combustibil convenţional.

- În total depozitele de deşeuri din Rusia ocupă o suprafaţă mai mare de 2 milioane de kilometri pătraţi. În fiecare an, volumul de deşeuri creşte cu 7 miliarde de tone, în timp ce la reciclare merge doar o treime din acest volum.

- Pe parcursul dezvoltării industriale aproximativ 500 miliarde de tone de dioxid de carbon au fost absorbite de apele oceanelor lumii. Ca rezultat în secolul trecut aciditatea apelor a crescut cu 30%.

- Potrivit recentelor pronosticuri făcute de Naţiunile Unite pentru Populaţie, populaţia mondială pînă în 2100 ar putea ajunge la 10,1 miliarde de oameni. O mare contribuţie în creşterea populaţiei lumii va aduce Africa. Populaţia acestui continent va creşte de la 1 miliard pînă la 3,6.

- Aproximativ 80 000 de substanţe chimice sunt prezente în diferite alimente şi mărfuri de consum.

- Conform estimărilor relative, 15-20% din emisiile globale de carbon sunt cauzate de defrişările pădurilor tropicale.

- La începutul anilor 2000, pădurile tropicale din 75 de ţări ale lumii conţineau aproximativ 247 miliarde de tone de carbon. În urma arderii combustibililor fosili şi modificării utilizării terenurilor, în atmosfera planetei noastre în fiecare an se emană 10 miliarde de tone de carbon.

- Cercetătorii au descoperit că 49% din carbon depus de pădurile tropicale provine în America Latină. Pădurile de Brazilia contează 61 miliard de tone de carbon stocat. Pentru comparaţie, un pic mai mult de carbon depus (62 miliarde de tone) provine din pădurile ţărilor africane situate mai la sud de Sahara.

- Capacitatea totală a centralelor electrice solare care urmează să fie construite şi lansate în Rusia, în 2020, va fi de 150 MW.

- Pe parcursul ultimilor 2100 de ani creşterea maximă a nivelului oceanului s-a observat încă la sfîrşitul secolului al 19-lea.

- Studiile unor oameni de ştiinţă sugerează că la locuitorii mediului urban, spre deosebire de cei din mediul rural, riscul apariţiei tulburărilor mintale este cu 21% mai mare, şi agravării stării de spirit - cu 39%. Totodată, riscul de schizofrenie dintre cei născuţi şi crescuţi la sat, iar apoi strămutaţi la oraş, este de 2 ori mai mare decît la persoane care şi-au petrecut copilăria în oraş.

- Un m2 de vegetaţie urbană în zona temperată poate asimila aproximativ 3,16 kg de carbon.

- Astăzi, atenţia lumii este atrasă la problema schimbărilor climatice, în primul rînd, a emisiilor antropice (CO2). Cu toate acestea, anume natura vie reglementează clima pe Pămînt (Bukvareva, 2010). Emisiile antropice constituie doar cîteva procente (3,4%, potrivit datelor e IPCC, 2007) din fluxul total de carbon în biosferă. De exemplu, descompunerea microbiană a materiei organice în sol este principala cale de întoarcere a carbonului din ecosistemele terestre în atmosferă - cu 7 ori mai mult decît emisiile industriale (Zavarzin, Kudeiarov, 2006). Stocuri de carbon în biomasă, sol, stratul superior al permafrostului şi turbei depăşesc cu mii de ori capacitatea fluxurilor antropice.

- În China, la începutul anilor 1990, prejudiciul anual cauzat de defrişări în masă a constituit 12% din PIB, totodată partea sa principală (92%) a fost rezultatul degradării funcţiilor pădurilor de formare a mediului (Ya-Shi et al, 1997.), care a cauzat eroziuni eoliene şi acvatice catastrofale, furtuni de praf, deşertificare, poluarea oceanelor de depuneri de sol.

- Învestiţiile anuale în valoare de 45 miliarde de dolari contribuie la menţinerea serviciilor ecosistemice la 5 trilioane de dolari în zonele protejate (pentru conservarea serviciilor ecosistemice pe planetă sunt necesare cheltuieli de 6 ori mai mari).

- Un exemplu de interes în sprijinirea conservării ecosistemelor forestiere din partea populaţiei locale, care obţine beneficii din produse forestiere nelemnoase poate servi regiunea Tomsk. În prezent, în afara zonei sunt comercializate ciuperci, fructe de pădure, nuci de cedru, plante medicinale şi produsele prelucrate în valoare de aproximativ 1 miliard de ruble. Ponderea produselor forestiere nelemnoase constituie aproximativ 1% din valoarea capitalului natural din regiunea Tomsk şi cu 20 de ori depăşeşte valoarea economică reală a resurselor forestiere.

- Biodiversitatea planetei noastre, potrivit estimărilor aproximative, se constituie din 1400 de milioane de specii, printre care doar 1750 000 sunt cunoscute (descrise). Pădurile acoperă 4 miliarde de hectare (31% din suprafaţa totală a planetei). Cinci puteri forestiere (Rusia, Canada, Brazilia, SUA şi China) deţin mai mult de jumătate din pădurile lumii.

- Pierderile implicite ale ecosistemelor forestiere de pe Pămînt constituie în prezent aproximativ 28 de miliarde de euro anual, ceea ce este comparabil cu pierderile din ultima criză mondială.
Proporţia serviciilor ecosistemice în PIB-ul mondial alcătuieşte 6,8%, iar în PIB-ul global pentru săraci - 40-50%.

- Pierderile capitalului natural din cauza defrişărilor şi degradării pădurilor constituie 2-4,5 trilioane de dolari pe an. Cu investiţii de 45 miliarde de dolari pe an numai în ariile protejate pot fi obţinute serviciile ecosistemice în valoare de cinci trilioane de dolari pe an.

- Aproximativ 40% din comerţul mondial este asociat cu produse sau procese legate de diversitatea biologică, cum ar fi agricultura, silvicultura, pescuitul, şi producţia farmaceutică derivat din plante. Biodiversitatea este o resursă nepreţuită pentru inovări.
90% din timpul nostru îl petrecem în încăpere. Pentru susţinerea asigurării vitale a clădirilor se consumă 40% din toata energia produsă în lume. În Europa pînă la 30% din toate clădirile nu oferă un microclimat sănătos în interior.

- Din 1990 pînă în 1999 numărului de clădiri care au fost deformate din cauza aşezării permafrostului la fundament a crescut cu 42% în Norilsk, cu 61% în Iakutsk şi cu 90% în Amderma. În Statele Unite (Alaska), pentru a îmbunătăţi fiabilitatea conductelor de petrol în condiţiile permafrostului sunt folosite cele mai noi tehnologii (fundamente plutitoare). Costul creşterii preţului conductei petroliere din Alaska, de o lungime de 1500 km constituie cinci milioane de tone de petrol (au fost folosite 1 / 2000 din rezerve de petrol pentru un sistem, care oferă protecţie împotriva evoluţiilor negative asociate cu topirea permafrostului) (M. Schatz).
Ca urmare a topirii unor roci deosebit de îngheţate, Yakutia pierde anual 11 km2 de uscat. În următorii 25-30 de ani, temperatura medie anuală pe coasta regiunii arctice din Siberia poate creşte cu 3-5 °C în Iakutia; în Extremul Orient şi în partea de nord a Rusiei europene - cu 2-4 °C. În următorii 25-30 de ani acest lucru va reduce suprafaţa de dezvoltare a rocilor îngheţate multianuale cu 10-18%, iar o parte din ele va trece în starea relicvă sau se va topi complet. Mai mult decît atît, pînă la jumătatea secolului teritoriul rocilor îngheţate se va reduce cu 15-30%, în acelaşi timp hotarul lor se va deplasa la nord-est cu 150-200 km (M. Schatz).
După 1966, în Iakutsk, lunile cele mai reci de noiembrie-martie s-au încălzit cu 3-6 ° C, temperatura medie de iarnă, cu media - 25,9 °C, în 1961-1990, a crescut cu aproape 4 °C, iar temperatura medie anuala cu aproape 3 °C (M. Schatz).

- Potrivit pronosticurilor( membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din Rusia Balobaev şi prof. Şepelev), încălzirea se va sfîrşi în 2010-2015 şi apoi vor veni îngheţuri, care vor dura pînă în 2060.