Eco-fapte 2011 (Partea II)

/ Vizionări: 3386

Eco-fapte 2011 (Partea II) 

 

Primul automobil electric de la Nissan va apărea în 2011
Primul automobil electric de la Nissan va apărea în 2011

- Presiunile tehnogene asupra mediului înconjurător, în special cele toxice din radiaţiile combinate, sunt "factorii de risc" ai dezvoltării disfuncţiilor creierului la copiii de vîrstă preşcolară. Cel mai mare procent de copii preşcolari cu dizabilităţi de dezvoltare fizică armonioasă este relevat în grădiniţe din zonele urbane cu un nivel ridicat de pesticide, radiaţii şi substanţe chimice în atmosferă ( I. M. Sadovnikova, G.P. Zolotnikova).

- Starea funcţională a adolescenţilor, care locuiesc permanent în zonele urbane cu un nivel ridicat de contaminare toxico-chimică, se caracterizează prin hipertensiune arterială (sistolică şi diastolică), scăderea duratei medie de PR-intervale şi scăderea reacţiei senzomotorice la stimulul vizual (R.V. Kurguz, G. P. Zolotnikova).

- În medie un ha de spaţiu verde timp de o oră asimilează 8 kg de dioxid de carbon, adică, cantitatea expirată în acelaşi timp de 200 persoane. Plantele verzi reduc semnificativ concentraţia poluanţilor, cum ar fi dioxid de sulf (0.08- 0.27 mg /m3), hidrogen sulfurat (0.007 - 0.026 mg/m3). Grupurile de copaci reţin 21-86% din praf şi cu 19-44% reduc poluarea aerului cu microorganisme. În general, se estimează că, vegetaţia absoarbe din aer şi asimilează 50-60% din gaze toxice, în timp ce umiditatea atmosferică - 5-20%, solul - 5-10%, apele - mai puţin de 5% (A.A. Frolov, 1998).

Înțelepciunea albinelor (Video)
Înțelepciunea albinelor (Video)

- În fundul zonei verde, la o distanţă de 250 m de hotarul ei, conţinutului de praf în aer se reduce cu mai mult de 2,5 ori. Proprietăţile de reţinere a prafului la diverse specii de arbori şi arbuşti nu sunt aceleaşi. Cel mai bine reţine praful frunzişul de ulm, frunzele de liliac, acoperite cu fibre. Frunzele de ulm reţin praful aproximativ de 5 ori mai mult decît frunzele de plop; frunzele de liliac – de 3 ori mai mult decît plopul, etc. (I.O. Şarâghina).

- În conformitate cu normele, la un rezident al metropolei ar trebui să revină 10m2 de plantaţii verzi.

- Dioxidul de sulf este poluantul principal al bazinului aerian în oraşe, care reduce intensitatea fotosintezei la pin cu 75-83%, la brad cu 48-85%, la zadă cu 19-51%, la tei cu15-36% (I.O. Şarâghina).

Cele mai mari proiecte de energie regenerabilă în 2011
Cele mai mari proiecte de energie regenerabilă în 2011

- La un stejar din pădure creşterea anuală a ramurilor constituie, de obicei, 180-200 mm, într-un parc din suburbie - 65-70 mm, în parc din districtul industrial - 20-30 mm. La tei creşterea ramurilor în pădure constituie 150-180 mm, în parc din zona rezidenţială - 45-60 mm şi în plantaţii din stradă - 15-16 mm (A.A. Frolov, 1998).

Dacă în condiţiile naturale teiul pucios trăieşte pînă la 500 de ani sau mai mult, în mediul urban vîrsta limită a copacului pe bulevarde - 90 de ani, în plantaţii din stradă - 65-70 de ani (Koviakin V.F., 2006).

- Conform asociaţiei teritoriale de gestionare a grădinilor şi parcurilor , construcţiilor verzi din Sankt-Petersburg, în 2009, 35% de plantaţii verzi au constituit arborii slăbiţi şi foarte slăbiţi (I.O. Sharâgina).

2011 — Anul Internaţional al Pădurilor
2011 — Anul Internaţional al Pădurilor

- Zgomotul magnetic de frecvenţă joasă în oraşele mari depăşeşte variaţiile cîmpului geomagnetic netulburat în sute de ori. Populaţia centrelor industriale şi împrejurimilor lor se află în mod constant sub influenţa cîmpul electromagnetic puternic perturbat de frecvenţe scăzute şi foarte scăzute, care este similar cu o furtună magnetică naturală de o intensitate cu 6 puncte (D.S. Tiagunov).

- În Rusia anual se produc aproximativ 40 milioane de tone de deşeuri menajere solide, din care doar 35% sunt reciclabile. Totodată, în prezent sunt utilizate doar 10% din deşeuri (reciclarea deşeurilor în UE, 2010). În unele ţări ale UE pe cap de locuitor revin 400-700 kg de deşeuri solide, din care sunt reciclate sau compostate 60-70% (Piaţa de reciclare a deşeurilor, 2010).

- Compoziţia deşeurilor menajere solide include: hîrtie - 40%, resturi comestibile - 20%, sticlă, plastic, lemn, cauciuc, textile şi multe altele.

- Cantitatea deşeurilor pe teritoriul Districtul Federal de Sud anual creşte în medie cu 10-15% (V.S. Demianova, S.V. Dîrova).

- În Rusia, la sfîrşitul anului 2009 au fost găzduite 15 mii de depozite de deşeuri înregistrate şi 10 mii neautorizate.

- Conform cercetătorilor germani, fiecare spectator după desfăşurarea evenimentului sportiv lasă aproximativ 200 gr de gunoi. Deci după un eveniment sportiv mare se formează aproximativ 3.000 tone de deşeuri.

1.2 miliarde de dolari au primit japonezii pentru energie solară în 2011
1.2 miliarde de dolari au primit japonezii pentru energie solară în 2011

- Este cunoscut că trei sferturi din toate speciile de plante cu flori, un sfert din mamifere, o jumătate din toate insectele şi reptilele sunt ameninţe cu dispariţia. Dacă nu vor fi luate măsuri de protecţie, atunci pînă în 2100 jumătate din speciile cunoscute vor dispărea de pe faţa Pămîntului.

- În regiunea Baikal de Sud în ultimii 20 de ani, temperatura medie anuală a crescut de la -0.6 pînă la +0,6 ° C.

- Restabilirea pădurilor native, potrivit diferitelor estimări, de obicei, durează nu mai puţin de 200-300 de ani, luînd în considerare întreaga gamă de factori relevanţi, iar în taiga de nord şi din mijloc pentru a restabili pădurile native sunt necesari 500-600 de ani (Danilov- Danilian V.I., Losev K.S., Volkov A.D., Gromţeva A.N.)

- Solurile din regiunile nordice ale Pămîntulu conţin aproximativ 1,7 trilioane de tone de dioxid de carbon. Aproximativ 88% din această cantitate de dioxid de carbon sunt blocate în permafrost.

 

 

Sursa: priroda.su