Fântâna la moșie de familie

/ Vizionări: 6302

Колодец в поместье

 

Autoasigurarea nu este doar o grădină plantată și o cantitate suficientă de alimente depozitate cu grijă într-o pivniță uscată și calitativă. Este vorba și de apă. Fântâna! Iată la ce am visat eu în primele șase luni de viață pe pământ. Izvorul este cu siguranță foarte bun și în timpul iernii el nu îngheață, gustul de apă este fabulos, dar el nu curge pe terenul meu, situat în deal. Salvarea constă doar în fântână.

O moşie de familie (Foto)
O moşie de familie (Foto)

Aflând de la coloniștii cu experiență că apa în așezarea noastră trece adânc (aproximativ la 20 de metri), mi-am dat seama că săpăturile vor fi serioase. Dar nu am mai dorit să sap. Spinarea a început să reînvie după fapta eroică cu pivnița. Din fericire, în ajutor a venit o brigadă de coloniști. Am propus un loc în solul nisipos și m-am pripit să încep lucrările chiar atunci, fără a aștepta inelele de montare. Ne-am oprit la trei metri adâncime. Dimineața groapa arăta și mai frumos. În locul șanțului s-a format un crater mare. Groapa s-a prăbușit. Brigadierul a rostit după o lungă tăcere: “De fapt este mai bine de săpat în lut și de instalat inelele imediat”. Iar în groapa ceea ar putea fi și eu, ea s-ar putea prăbuși ieri! – M-a paralizat acest gând. În curând fântâna nenăscută a fost acoperită cu pământ.

Soția a găsit, un alt loc pentru fântână, dar înspăimântător de departe, la aproximativ 70 de metri de casă. Apa într-adevăr a fost în abundență, chiar o mare de apă, în vremea secetei fântâna fără probleme făcea față cu toate sarcinile sale. Dar căutarea apei nu a arătat o mulțime de pietre prin care trebuia să răzbatem și un bolovan mare exact în mijlocul puțului, la o adâncime de 11 metri. Brigadierul a propus să fărâmăm bolovanul cu fierăstrăul circula, care îngrozit de lucrul propus a început să scoate fum. Nu am reușit să tăiem bolovanul și a trebuit să-l scoatem în întregime afară. A fost de lungă durată, incomod și foarte greu. Acest bolovan și acum zace în apropierea fântânii. Uneori mă duc la el și încerc să-l mișc din loc, nu înțeleg cum am reușit cum să-l scoatem de la o adâncimea de 11 metri? Este un mister. În cele din urmă ultimul inel a fost pus la locul său și fântână mea de 17 metri adâncime s-a umplut cu apă.

Totul a fost minunat, însă aspectul unui inel de beton gri mă abătea. A vrut frumusețe. Și am hotărât să-l acopăr cu bolovani după care am mers la o carieră de piatră și nisip abandonată. În căutarea martorilor epocii de ghețar. Doamne! În cariera mă duceam ca la locul de muncă. Frumusețea cere sacrificiu. Dar ce capodoperă a ieșit în cele din urmă! Se pare că vecinii, uitându-se la chinurile mele, au decis să rezolve problema frumuseții mai ușor – au decorat inelele de la puțurile lor cu lemn.

 

Колодец в поместье

Колодец в поместье

 

 


Dacă acest articol de pe site-ul nostru ecology.md a fost util pentru Dvs., atunci vă propunem cărțile geniului Parmaculturii și a agriculturii naturale, fermierului-milionar din Austria Sepp Holzer.