Farmacia la uşa casei — Partea 2

/ Vizionări: 4182

Farmacia la uşa casei - Partea 2

 

(Din cartea “Permacultura” lui Sepp Holzer,

traducere din limba germană Nikolaeva E.I., Barnaul)

Continuare

Partea 1

 

Unguentul din galbenele

Farmacia la uşa casei

Farmacia naturii
Farmacia naturii

La prepararea acestui unguent se foloseşte toată planta în întregime: tulpina, frunze, flori. În primul rând, se sfărâmă doi pumni de flori. Se adaugă aproximativ jumatate de litru de untură topită,  galbenelele se fierb în grăsime, amestecând constant. Pot fi utilizate şi alte grăsimi şi uleiuri vegetale (de exemplu, ulei de măsline). Amestecul se astupă şi se păstrează o zi. În final, încă o dată se mai ncălzeşte uşor, se filtrează şi se toarnă într-o veselă. Dacă unguentul este pregătit pe bază de ulei vegetal, se adaugă un agent de îngroşare, cum ar fi ceara de albine, care înainte de încălzire se topeşte. Ceara topită se amestecă bine cu uleiul vegetal filtrat, apoi se răceşte. Cu cât mai multă ceară, cu atât mai gros va fi unguentul.

Cine vrea să obţină unghent-cremă, trebuie să adauge mai puţină ceară de albine. Unguent de galbenele este utilizat la toate tipurile de inflamaţie, acesta contribuie la vindecarea miraculoasă şi prevenirea proceselor de inflamare.

 Ulei de cimbru

Povestirea unui medic sau cum medicii se amuză în farmacii
Povestirea unui medic sau cum medicii se amuză în farmacii

Inflorescenţa se rupe la prânz, în vreme uscată, deoarece în acest moment, ea emană un miros deosebit. Se plasează într-o veselă cu ulei de răsărită sau de măsline rece. Uleiul ar trebui să fie suprapus florilor cu  două degete. Sticla se pune pentru 14 zile la un loc însorit, de exemplu, pe pervaz. Apoi, totul se filtrează. Pentru o acţiune  intensă, puteţi repeta cu inflorescenţe noi. Unguentul trebuie utilizat cu prudenţă la copii pentru a evita reacţii posibile la nivelul pielii sensibile. Acest remediu vechi casnic este sfătuit la leziunile articulaţiilor cu întindere şi la bolile reumatice. De asemenea, unguentul se recomandă să fie aplicat, în mod regulat, la hemoragii cerebrale.

Ceai din cicoare pentru pacienţii cu diabet zaharat

Rădăcini de cicoare, papadie, urzică, gallego (galega) şi fructe de coacăză în părţi egale sunt umplute cu apă fierbinte. La 3 linguri de plante - 1 litru de apă. Lăsaţi puţin timp să se facă infuzie şi puteţi bea în fiecare zi. Cicoarea se utiliza anterior de pacienţi cu diabet zaharat. Ţăranii  obţineau din plante suc proaspăt, pe care îl luau câte o linguriţă de ceai pentru a reduce glicemia în sânge.

Sorbestrea

Farmacia la uşa casei

Din rădăcini uscate se prepară pulbere (de exemplu, într-o râşniţă de cafea, cu cât mai mărut, cu atât mai bine) şi se depozitează într-o veselă de stică. Datorită acţiunii sale hemostatice, este utilizată pentru tratamentul tăierilor sângeroase. Praful se aplică direct pe rană. Rănile se vindecă foarte bine şi nu lasă cicatrici mari.

Ţara de varză

În plus, la grădină, în mai multe curţi ţărărăneşti a fost cultivată aşa-numită "ţara de varză", care a fost împrejmuită cu gard şi prelucrată în fiecare an, ca şi grădina. În "ţara de varză" creştea varza târzie, pe care noi o tocam şi o puneam la murat. De asemenea, ţăranii plantau acolo sfeclă roşie, colrabi, morcovul de furaj şi cel de iarnă, ridichi. Cu sfeclă furajeră şi morcovii hrăneau animale. Varza o puneau la murat pentru vitamine în timpul iernii. Aşteptam cu nerăbdare atunci când mama punea pe masă slănină cu varză (carne şi  slănină de porc afumate fierte cu varză murată).

Toată casa şi împrejurimi miroseau a şunca afiartă şi varză murată. Poştaşul nostru, dacă venea la noi, exclama cu o voce tare: "Oh, astăzi avem slănină cu varză!". Mama nu putea să nu-l invită la o porţiune decentă de slănină.

Cele mai importante lucrări în grădina noastră (Gahtl)

Anterior, în timpul copilăriei mele, toată grădina noastră a fost săpată de primăvară. Aceast lucru era destinat nouă, copiilor. Noi împărţeam, respectiv, paturi şi călcam cărări. Pe paturi pregătite plantam răsaduri. Răsaduri în Lungau răcoros trebuia să plantăm mai devreme în cutii de pe pervaz sau în seră pentru a avea un avantaj de timp.

Farmacia la uşa caseiSere se făceau din scânduri de lemn şi se acopereau cu ferestre vechi sau folie transparentă. În partea de jos a serei la începutul primăverii se punea un strat de aproximativ 30 cm din gunoi de grajd, paie şi pământ de grădină. Gunoiul de grajd adus se încălzea în procesul de putrezire şi păstra în seră căldura. Acoperirea cu sticlă sau folie avea acelaşi efect ca în seră. Pentru răsadniţă trebuia ales un loc mai însorit şi fără vânt cu scopul de a utiliza pe deplin soarele de primăvară. Răsaduri cultivate înainte de plantare ar trebui să fie consolidate.

Consolidarea este deosebit de importantă ca materialul săditor să poată rezista la dăunători şi să reuşească să crească. Plantele ar trebui să se obişnuiască treptat la temperaturi reci ale mediului ambiant. Cea mai simplă modalitate este  consolidarea prin creşterea intervalului de timp, când adăpostul se utilizează tot mai rar. Ca urmare, chiar şi pe timp de noapte puteţi lăsa răsadniţa parţial deschisă.

Traducere - Elena Ivanovna

Sursă