Geto-dacii «cei mai viteji şi cei mai nepărtinitori dintre traci»

Geto-dacii  "cei mai viteji şi cei mai nepărtinitori dintre traci"

Strabon (în greacă Στράβων) (la. 64/63 în. e.n - 23/24  e.n) istoric şi geograf grec. Autorul "Istoriei" (nu s-a păstrat), şi a "Geografiei"(s-a păstrat aproape în întregime) în 17 cărţi, care sunt ca cea mai bună sursă pentru studierea geografiei lumii antice.

Tot mai multe opinii, care pretind să studieze istoria noastră de mii de ani, susţin că geto-dacii erau poligami, mâncau carne, şi cel mai important, că erau consumători de alcool.

Pentru a dovedi odată pentru totdeauna că geto-dacii ca şi popoarele germanice, celtice, baltice şi alte triburi tracice, nu consumau alcool, deoarece nu ştiau nici un fel de băuturi spirtoase, cu excepţia "băuturii divine", numite miere/nectar (Hidromel în limba franceză; Hidromiel în spaniolă; Idromele în italiană; Hidromel în portugheză; Mead în limba engleză; Мед în limba rusă, poloneză, norvegiană, suedeză, daneză; Meд în ukraineană; Met în germană; Medovina în cehoslovacă, croată, slovenă şi Sima în finlandeză; Hydromeli în latina clasică; Midus în letonă),cităm o importantă sursă istorică de la începutul sec.I e.n.

Cea mai importantă confirmare am găsit în „Geografia” lui Strabon, în special, în cartea a şaptea, în al treilea articol:

"[...] Grecii considerau pe geţii traci. Geţii au trăit pe ambele maluri ale râului Istria, ca şi misienii, care sunt de asemenea traci şi un grup etnic identic, numit acum mesieni. De la ei se trag misienii, care trăiesc acum între lidieni, frigieni şi troieni.

După spusele lui Posidonius, misienii, din evlavie, se abţineau să mănânce creaturi vii, astfel încât aceştia nici nu creşteau chiar şi animale de companie. Ei se hrăneau cu miere şi brânză, ducând o viaţă paşnică, de aceea ei sunt numiţi "cu frica lui Dumnezeu" şi "capnobaţii”

Există, de asemenea, tracii care trăiesc fără femei, aceştia sunt numiţi fondatori.

Ei sunt consideraţi luminoşi, datorită onestităţii lor şi lipsei de laşitate.

Pe toţi ei Homer le numeşte "mulgătorii minunaţi ai iepelor care beau lapte şi sunt cei mai devotaţi oameni".

Iar practica pitagoriană privind abţinerea de carne, a rămas ca un ordin de la Zalmoxis. [...]

Poate că o parte din poporul nobil al geto-dacilor a ales o cale rea, din cauza influenţei josnice greceşti şi romane sau poate că geto-dacii, care au rămas în cetăţile de pe Marea Neagră pentru a administra teritorii capturate de împărat, au început a practica aceste acte înjositoare pentru tracii de nord.

Aş dori să clarific faptul că tracii sudici consumau vin şi diverse halucinogene cum ar fi ciuperci halucinogene, cânepă sau opiu.

Aceste acţiuni au apărut mai târziu, din cauza influenţei elene şi apoi romane, de asemenea, ca urmare a diferitelor culturi mitraice orientale.

Astfel, geto-dacii ca şi mezienii, carpii şi kostobocii, la fel ca şi toate triburile barbare de la nordul de Istria nu consumau alcool, ci numai nectar, la fel ca şi toţi barbarii de nord.

Afirmaţii tendenţioase, îndreptate împotriva strămoşilor noştri, sunt o ameninţare pentru poporul nostru mare de geto-daci, cei mai viteji şi nepărtinitori din traci!

Duşmanii noştri, poligami şi consumatorii mari de alcool şi droguri par a fi geloşi de strămoşii noştri, viaţa lor, precum şi originea lor divină.

Statua lui Burebista în Călăraşi

Statuia lui Burebista în Orăştie

Statuia lui Decebal în Deva

Aceiaşi statuie

Sursa: oceanospotamos.wordpress.com