Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe din Moldova, Chişinău

/ Vizionări: 8352

Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe din Moldova, Chişinău

 

Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe din Moldova, Chişinău

Istoria parcurilor din Chişinău. Parcul Puşkin (denumirea oficială Grădina Publica „Ştefan cel Mare”)
Istoria parcurilor din Chişinău. Parcul Puşkin (denumirea oficială Grădina Publica „Ştefan cel Mare”)

Grădina Botanică este situată la marginea oraşului Chişinău, în sectorul Botanica, în apropierea de aşa-numitei Porţi a oraşului. Gradina Botanică a fost fondată în anul 1950, dar la început a existat în sectorul Buiucani. În anul 1964 pentru Grădina Botanică a fost ales un alt loc, iar în 1965 a fost începută proiectarea şi construirea unei grădini botanice moderne.

Gradina acoperă o suprafaţă de 104 hectare, dar numai pe panta din nord şi din vest s-a păstrat vegetaţia naturală. Peisajul general al grădinii ca şi cum ar reprezenta în miniatură relieful Republicii Moldova graţie alternanţei podişurilor cu depresiunile, lacurilor şi tipurilor de soluri, de care există circa 24 de specii. În parcul este creată o cascada din patru lacuri de acumulare, care, chiar şi în anii secetoşi, au suficientă apă pentru a iriga vegetaţia grădinii.

Grădina este împărţită în mai multe sectoare − dendrariul (arbori, arbuşti, liane), elemente ale Florei din Moldovei (Codri), sectorul de floricultură, sectorul de plante tehnice, medicinale, alimentare şi furajere, sectorul de hibrizi, sectorul experimental, sectorul cu plante tropicale şi subtropicale cu sera, pepiniera, mini expoziţii. În ultimii ani, în apropierea clădirii administrative a fost construită din piatră de Cosăuţi Alpinariul, care a devenit o mare platformă minunată pentru vizualizarea părţii de jos a parcului. De asemenea, au fost adăugate Rozariul, Lianariul, Siringariul, grădina cu forme, colecţia de irişi, colecţia de bujori şi alte sectoare.

 

Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe din Moldova, Chişinău

«Arii protejate» – lozinca Zilei Europene a Parcurilor, celebrată la Chişinău
«Arii protejate» – lozinca Zilei Europene a Parcurilor, celebrată la Chişinău

În prezent, grădina numără aproximativ 10 de mii de specii, soiuri, forme şi plante cultivate. Personalul grădinii a creat şi a făcut descrierea  a mai mult de 2 mii de specii de plante superioare, 1 mii de alge, 300 de specii de ciuperci superioare, au fost descrise circa 200 de specii ale florei Miocenului şi Pliocenului inferior, a fost creat un Ierbar Republican, care include 200 de mii de pagini. Grădina Botanică a creat populaţii valoroase de hibrizi, nuci şi struguri.

Cu toate acestea, scopul principal al acestei publicaţii a fost dorinţa de a demonstra durata de viaţă a acestui minunat colţ al naturii vii şi de a aprecia atmosfera acestui loc. Iar impresiile primite nu au înşelat aşteptările noastre.

Aflîndu-te pe teritoriul Grădinii Botanice te pătrunzi o dată şi pentru totdeauna de farmecul acestui loc, de liniştea şi pacea care domnesc aici, dar şi mai mult de frumuseţea care domneşte în jurul tău. Trebuie să menţionăm neapărat, că aceasta grădină-parc este vizitat adesea de către orăşeni, mai întîi de toate, de către locuitorii sectorului Botanica, deşi în ultimii ani vin aici să se relaxeze şi să scape de stresul cotidian şi a locuitorii altor zone ale oraşului, precum şi oaspeţii capitalei.

Istoria parcurilor din Chişinău. Scuarul Catedralei (Parcul Victoriei)
Istoria parcurilor din Chişinău. Scuarul Catedralei (Parcul Victoriei)

Discutînd cu vizitatorii, ne-am convins că pentru mulţi oameni această grădină a devenit locul preferat de odihnă, chiar şi în zilele de lucru. Deosebit de aglomerat este aici, la sfîrşitul săptămînii şi de sărbători. Aici se vine cu copii şi cu toţi cei apropiaţi, pentru a se plimba pe aleile şi cărările parcului, a sta pe malul lacului, a urca în vîrful Alpinariului sau a sta pur şi simplu pe o bancă, urca pe o gradina de rock sau doar sta pe banca de rezerve. Parcul este foarte pitoresc şi divers şi nu vorbim aici doar de diversitatea speciilor de plante, inclusiv şi a acelora exotice pentru locurile noastre, dar şi în planificarea bine gîndită a parcului, aşa încît plimbîndu-te prin el ca şi cum te-ai afla într-un alt capăt al lumii, este destul doar să coteşti pe aleea următoare.

 

Grădina Botanică (Institut) a Academiei de Ştiinţe din Moldova, Chişinău

Dendrariul din Chişinău – atracția capitalei
Dendrariul din Chişinău – atracția capitalei

 

Vom menţiona două dintre experienţele cu totul speciale din timpul vizitelor la Grădina Botanică – este înflorirea copacului de magnolie roz (în acest an ea a înflorit la sfîrşitul lunii aprilie) şi, desigur, înflorirea cireşului japonez (sakura), care a înflorit la începutul lunii mai şi în acest an arată deosebit de festiv. Numai privind cireşii japonezi înfloriţi putem înţelege atitudinea japonezilor faţă de ei – ca fiind simbol de cult. Într-adevăr este o privelişte incomparabilă.

Parcul are multe spaţii deschise, multe edificii, galerii, grădini, lacuri, dar veţi fi încîntaţi aveţi în partea de jos a parcului lîngă cascadele de lacuri. Tot aici destul de des puteţi vedea diverse păsări − raţe sălbatice, porumbei sălbatici, sturzi şi alte păsări. Ar trebui să menţionăm, că teritoriul Grădinii Botanice este menţinut într-o ordine perfectă, pretutindeni pot fi întîlniţi angajaţi – specialişti calificaţi şi alţi lucrători care sînt ocupaţi cu plantarea, plivitul, curăţarea plantelor. Şi apoi e mai bine să vezi o dată decît să auzi de 7 ori, astfel încît noi vă oferim un mic raport fotografic a cîtorva zile de primăvară ale Grădinii Botanice. Vă dorim călătorii plăcute pe aleile şi cărările acestui minunat colţ al naturii vii din raza oraşului.

 

 

Sursa: moldovenii.md