Grădini. Îngrăşăminte naturale. Compostarea. Mulci.

/ Vizionări: 18780

Grădini. Îngrăşăminte naturale. Compostarea. Mulci.

(Din cartea “Permacultura” lui Sepp Holzer,

traducere din limba germană Nikolaeva E.I, Barnaul).

O metodă alternativă de compostare

Grădini. Îngrăşăminte naturale. Compostarea. Mulci.Compostarea este capacitatea de a crea din deşeuri biologice îngrăşământ de înaltă calitate. Acest lucru nu înseamnă în nici într-un caz că grădina fertilă va fi plină cu gramezi de compost. Prin mulcirea anuală şi plantele armonioase – sederate, se poate crea un îngrăşământ biologic suplimentar. Totuşi, cei care lucrează cu compost, foarte simplu pot acumula o grămadă netradiţională de compost, folosită în mod extensiv. Două răzoare (răzor - fâșie îngustă de pământ nelucrat- trad.)  paralele sunt suprapuse pe verticală, cu un unghi de 60 °-70 ° la suprafaţa pământului, aproape unul de celălalt, ca între acestea s-ar putea trece. Între răzoare sunt adaugate zilnic deşeuri şi gunoiul biodegradabil care se intercalează cu straturi de pământ, paie şi frunze. Deci, acest interval perioodic se umple lent pînă la 60% din înălţimea răzoarelor. Stratul superior este umplut cu sol şi să cultivă cu plante nutritive (castraveţi, sfeclă, dovleac, ridichi, salată verde, etc.) Într-o astfel de construcţie  conţinutului interior  putrezeşte într-un an. În anul următor acumulaţi compost în dreapta şi în  stânga de răzoare,  aruncând în timpul disponibil compostul de înaltă calitate cu lopata. Deoarece există o mulţime de râme, este necesar să lucraţi cu grijă. Cu această metodă puteţi într-o zonă mică, în acelaşi timp să cultivaţi legume, să preparaţi compost şi să creşteţi râme.

Casa construită de japonezi se încălzește și se răcește prin fermentarea paielor
Casa construită de japonezi se încălzește și se răcește prin fermentarea paielor

Pentru compostare puteţi utiliza toate tipurile de materiale: gazon, frunze, fân şi paie, noroi sau murdarie din bâltoacă,  pleavă din paie, deşeuri de bucătărie, carton, etc. – se foloseşte orice material organic care se descompune. Cu cât mai mărunt este materialul, cu atât mai repede compostul va fi reciclat în humus. Intervalul între răzoare protejează împotriva uscării şi generează căldura, care este necesară pentru procesul de descompunere. Plantarea răsoarelor duce la faptul că compostul abia primeşte lumină şi este protejat împotriva soarelui. În penumbră se dezvoltă condiţii optime pentru procesul efectiv de putrezire, iar compostul devine rapid un îngrăşământ bun.

Mulci

Grădini. Îngrăşăminte naturale. Compostarea. Mulci.(mulci - strat de materie organica cum ar fi paie, frunze, resturi vegetale, rumeguş, etc. – trad.)

Mici grădini la domiciliu (Foto)
Mici grădini la domiciliu (Foto)

De asemenea, prin mulcirea solul este săturat cu substanţe nutritive excelente. Este vorba doar de compostarea suprafaţei pământului. Aici între culturi solul se acoperă cu materialul organic. Pământul primeşte acoperire care îl protejează de uscare, eroziuni, şi influenţă intensă de intemperie. Paie, carton, buruienile prăşite - toate se potrivesc foarte bine. Cel mai bun material pentru mulciul prezintă plantele târâtoare (toate tipuri de trifoi, lupin, muştar, etc.) În mulci se efectuează procesul constant de descompunere, astfel acoperamânt din mulci este un îngrăşământ de înaltă calitate. La descompunerea mulciului se formează substanţe acide. Solul sub mulci ar trebui să "respire". De aceea, la desfăşurarea mulciului întotdeauna trebuie să fim siguri ca materialul, în măsura posibilităţilor, să fie afânat. În cazul în care porii solului vor fi astupate cu mulci, viaţa sub sol, inevitabil, va fi afectată.

Înălţimea stratului de mulci depinde de materialul utilizat. Materialul proaspăt, de conţinut suculent, se depune  într-un strat subţire, astfel încât acesta să se descopune şi să nu facă mucegai. Materialul uscat (fân, paie) poate fi suprapus într-un strat de 20 cm şi mai sus, deoarece este mai poros si respirabil. Desigur, nu trebuie să-l presaţi. Acest material uscat, nu se depune chiar şi după o ploaie, spre deosebire de biomasa neuscată. În ciuda cunoştinţelor "expertilor", nu cred că ar trebui să macinăm mulciul special. Se pare, că acesta se va descompune mai repede şi se va transforma în îngrăşăminte, şi mai uşor va fi împrăştiată în jurul plantelor. Eu economisez pe munca de strivire, deoarece consider mai important ca nutrienţii să fie transmise mai încet şi să fie prevenită comprimarea stratului de mulci.

Utilizarea mulciului este foarte simplă. In primavara trebuie  pur şi simplu să desfaceţi mulcul pentru a semăna sau a planta ceva. Locuri, unde semănaţi sau plantaţi, rămân deschise, în timp ce mulciul  acoperă solul în jur.  Astfel, buruienile nedorite întârzie în creştere, precum plantele cultivate pot să crească liber. Cu acoperamânt sufficient cu mulci  aproape nu aveţi nevoie de prăşit. Dacă efectuaţi mulcirea anuală, permanent aveţi nevoie de material nou. Într-o gorpodărie culturală mixtă,  este importanţ ca să nu folosiţi constant aceleaşi materiale pentru mulci, şi, astfel să nu aibă loc o alimentaţie unilaterală. Diversitatea contribuie la recuperarea solului şi a plantelor. De asemenea, ca şi în grămezi de compost, sub mulci trăieşte o varietate de fiinţe vii, şi cele mai importante printre ele - râme. Mulcirea permanentă va duce la faptul că peste un timp nu va mai fi nevoie de săpat şi de afânare. De asemenea, aveţi nevoie de mulci sub tufişuri şi copaci, ceea ce nu este surprinzător, deoarece este în deplină concordanţă cu fenomenul natural. Numai omul ar putea crede că frunzele sub arborile  arată “neîngrigite” şi şe percep "cu oroare".

 

 

Sursa


Dacă acest articol de pe site-ul nostru ecology.md a fost util pentru Dvs., atunci vă propunem cărțile geniului Parmaculturii și a agriculturii naturale, fermierului-milionar din Austria Sepp Holzer.