Grecii se mobilizează pentru a proteja seminţe pe cale de dispariţie

/ Vizionări: 4046

Grecii se mobilizează pentru a proteja seminţe pe cale de dispariţie

Grecii se mobilizează pentru a proteja seminţe pe cale de dispariţieFestivalul Pan-Hellenik în valea Mesohori, situată în nord-estul Greciei, demonstrează o alegere neobişnuită în favoarea confruntării cu conglomerate, dezvoltând culturi modificate genetic, care bat în uşa Europei.

O treime din toate speciile de plante fanerogame sunt pe cale de dispariţie
O treime din toate speciile de plante fanerogame sunt pe cale de dispariţie

Mii de susţinători ai agriculturii ecologice, care încearcă să prevină apariţia pe continent a aşa-numitelor alimente „Frankenstein”, au călătorit pînă aici, pentru a informa publicul cu privire la pericolele iminente asupra diversităţii soiurilor de seminţe.

Acest eveniment - Festivalul anual Pan-Hellenic de schimb al seminţelor de soiuri locale, este organizat de asociaţia alternativă Peliti - organizaţia non-guvernamentală în Mezohori, care lucrează pentru a proteja bogăţia vegetală din Grecia de invazia economiei globale.

"Noi facem aici ceva foarte important," - zîmbind radios, spune Grigoris Papadopoulos, un agronom de şaizeci de ani, care a  fost înseninat cu zece ani în urmă, după vânzările multianuale a pesticidelor fermierilor. "Am înţeles că banii nu sunt la fel de importanţi ca şi calitatea vieţii. Am văzut prăpăd în urma produselor chimice agricole", - a declarat Papadopoulos.  - La festival am venit să fac schimb de seminţe de piersici şi caise sălbatice”.

Începând cu 1995,  scopul Peliti - de a colecta, partaja şi a salva seminţe de soiuri tradiţionale, a atras atenţia adepţilor agriculturii ecologice din Europa.

Pe continent, pe de o parte, există o rezistenţă puternică la produse alimentare modificate genetic. Pe de altă parte, mari producători americani ai OMG-urilor, cum ar fi Monsanto, presează, susţinând că interdicţia europeană a astfel de produse este ilegală, deoarece încalcă normele comerciale internaţionale.

În prezent, în Uniunea Europeană sunt permise doar două tipuri de culturi modificate genetic: un soi de porumb pentru hrana animalelor şi cartofi pentru producţia hârtiei. Decizia de a extinde lista culturilor se află în impas.

După cum a afirmat Comisia Europeană în aprilie, un studiu intern în cadrul Uniunii Europene a constatat că, jumătate din 27 de state-membre ale blocului  nu văd avantaje ale culturilor modificate genetic.

 

Grecii se mobilizează pentru a proteja seminţe pe cale de dispariţie

 

Festivalulul Pan-Hellenic de schimb al seminţelor de soiuri locale din Grecia, unde agricultura este, în general, mai puţin industrializată, decât în alte părţi ale Europei, şi mulţi fermieri recoltă şi re-utilizează seminţele recoltei proprii, este una din cele şapte ţări ale Uniunii Europene, care a oprit cultivarea seminţelor modificate genetic Monsanto. Ministrul Agriculturii din Grecia a numit eforturile Peliti  drept „pozitive”.

Într-o ţară cu o bază agricolă puternică, producţia fermierelor este o parte importanta a exporturilor. "Datorită climei şi precipitaţiilor reduse în Grecia cresc 6000 de specii de plante - jumătate din ceea ce evoluează în Europa, inclusiv 1200 de variaţii genetice unice", - a menţionat fondatorul festivalului Sainatoudis.

Grecii se mobilizează pentru a proteja seminţe pe cale de dispariţie"Tradiţia de gust şi aromă rămâne în continuare în vigoare", - spune organizatorul acţiunii Sophia Gida. "Oamenii vin aici, în special, pentru tomate din Creta sau fasolele calului din Santorini".

Dar chiar şi cei mai rezistenţi susţinători ai alimentelor ecologice văd cât este de dificil de a rezista recursului în masă a culturilor agricole ieftine.

"Cei, care au bani, mănâncă bine, dar cei săraci vor continua să aibă alimente modificate", - spune Papadopoulos. "Prin aceste acţiuni noi trebuie să forţăm statul să ne respecte".

 

 

Sursa: facepla.net cu link pe France24.com


Dacă acest articol de pe site-ul nostru ecology.md a fost util pentru Dvs., atunci vă propunem cărțile geniului Parmaculturii și a agriculturii naturale, fermierului-milionar din Austria Sepp Holzer.