În vizită la un fermier karelian

Am avut o șansă de a vizita un fermier karelian – la 20 km de traseu, ultimii zece - drumul forestier de-a lungul coastei Ladoga, unicul automobil pe care l-am întîlnit a confirmat mișcarea noastră în direcție corectă.

Patruzeci de hectare de pămînt, trei tractoare, comunicaţia mobilă funcţionează doar pe partea de sus a unui deal de vulcan stins, energia electrică, desigur lipseşte...

Experienţa vieţii lui este descurajantă: din 12 familii, venite aici în anii nouăzeci, a rămas doar el singur. Familia lui, de asemenea, acum trăiește undeva mai aproape de civilizație.

Acest om știe exact care sunt valorile adevărate, cele pe care nu le poţi cumpăra şi povesti. Este imposibil de redat, cum spațiile, spiritul dumbrăvilor, cîmpiile, izvoarele, influenţează asupra vizitatorilor ocazionali aflaţi în drum spre acest om.

Coasta lacului Ladoga, este o zonă energizată, la doar cîțiva metri de mers pe jos într-o parte, realitatea se schimbă brusc ...

Și, acolo, în mijlocul acestor spaţii, locuiește un om pierdut în arhipelagul micilor insule din lacul mare.

Aici se descoperă interiorul de bază care există în noi. Omul în pădure devine treaz, clar și destul de auto-suficient.

Faptul că el nu este solicitat de lume, la fel ca şi produsele lui, este de înțeles, că în astfel de circumstanțe, existenţa lui, nu se concentrează în agricultură, ci într-o practică spirituală specială, o stare zilnică a omului în faţa naturii, împrejurărilor şi eului propriu.

De fapt, această existenţă nu era neobișnuită o sută de ani în urmă – pe coasta lacului Ladoga, sunt împrăștiate fundații de granit ale fermelor finlandeze – martorii recenţi ai unei vieţi pulsate de oameni, clanuri, popoare ...

Acum, cufundaţi într-o armură de fier a mașinilor noastre, noi ne uităm dincolo de ele timid, dintr-o dată nimerind în aceste spații vaste, care nu necesită nici-o dovadă a vieții fără sfîrşit. Ea există peste tot, dincolo de lumea noastră mică.

Această practică de revenire la pămînt, subliniază esența vieţii umane în această lume.

Toate celelalte se atașează: practici magice, ritualuri, sărbători şi alte magii fascinante ale vieţii. Anume aşa – se atașează.

Însă fără practica datoriilor, fără austeritate şi muncă, nimic nu funcționează.

Autor: O. Borovik

Sursa: green-dom.info