Jos butucul scorbit!

/ Vizionări: 5290

Долой Колоду

 

Privind revistele foarte vechi consacrate apiculturii, am găsit o fotografie interesantă.Pe care vedem un grup de oameni cu lozinca "Jos cu butucul scorbit!"

Acesta a fost sloganul cu care bolșevicii au organiyat cursuri pe apicultura, sau mai precis, au introdus în popor stupii de albine.

Acest lucru indică faptul că butucul scorbit nu s-a degenerat în cursul evoluției, ci a fost distrus intenționat de puterea bolșevică.

Pentru ce ? Cine a regizat bolșevicii la astfel de acte ?

Doar pentru implementare – instruire a masei numeroase de apicultori s-au cheltuit mulți bani, eforturi, resurse și timp!

Ce înseamnă acest lucru ?

Se pare că acesta într-adevăr a fost foarte necesar ...

Care este diferența dintre apicultura cu butucii scorbiți și apicultura cu stupi?

Acum când au trecut aproape 100 de ani, ea este vizibilă cu ochiul liber.

Diferența este în mase. Pentru că în Rusia pre - revoluționară orice țăran inarmat cu un topor ar putea din oricare butuc face o scorbură și nu doar una.

Anume datorită simplității, butucul scorbit a fost aproape în fiecare gospodărie.

În schimb apicultura cu stupi  a fost poziționată ca una științifică, de încredere, avansată, complexă, care nu a fost pe măsura oricărui om, mai ales pentru un țăran analfabet. Astfel stupii au îndepărtat apicultura de masa de oameni.

Și ce dacă – veți spune dvs. Iată ce.

Parlamentul European a intervenit în favoarea albinelor (+Video)
Parlamentul European a intervenit în favoarea albinelor (+Video)

Majoritatea oamenilor cred că principalul produs al apiculturii este mierea, însă în natură situația este oarecum diferită ... ( Deși rolul mierii în viața poporului rus și a țării este, de asemenea, foarte mare).

Efectul maxim în urma albinelor nu se manifestă în miere, ci în polenizarea plantelor. Mai corect, în prezența albinelot pe flori ale plantelor. Datorită prezenței lor fructele sunt mai mari și mai calitative, numărul lor este în creștere. Efectul prezenței albinelor se manifestă chiar și atunci când polenizarea s-a produs.

Rusia pre-revoluționară a fost o țară agrară. Acest lucru înseamnă că puterea economică a statului se baza pe ceea ce a fost crescut – produse agroalimentare. Numărul de produse depinde de randament și productivitate, care la rândul lor depind de populația teritoriului cu albine. Astfel devine clar că trecerea de la butucul scorbit la stup reduce numărul de persoane apicultori, și respectiv aria de acoperire a teritoriilor cu colonii de albine, ceea ce duce la o scădere a randamentului  și subminează puterea economică a țării agrare – încet, treptat, pe neobservate, necontenit.

Stupul clasic, din punct de vedere al istoriei, a fost calul troian, un virus care a distrus din interior apicultura armonioasă a țării.

Astfel putem trage o concluzie simplă –lumea este controlată nu de cei care cunosc legile economice sau sociale, iar de cei care cunosc legile naturii.

Dar să revenim la cantitatea de miere obținută.

În timpurile lui Petru I apicultura a fost la 100 % în butucii scorbiți, țara colecta câte 32 kg de miere pe fiecare cap de locuitor( Statistică Rusiei țariste pre-revoluționare este ascunsă) .

În 1975  apicultura  la 100 % în stupi oferă câte 0,25 kg de miere pe cap de lcouitor.

În 2001 – 0,4 kg de miere pe cap de locuitor( cifra a crescut, deoarece populația țării a scăzut).

Revista  Apicultura a fost calul, virusul troian cu care stupul a intrat în țară. Anume din cauza  acestei reviste  s-a reușit să fie prostiți mii de apicultori. De exemplu, majoritatea apicultorilor cred că un stup este în măsură să dea 30 , 40 , 100 , 200 kg de miere, dar dacă vom împărți cantitatea de miere din toată țara pe numărul de familii, apare o imagine destul de diferită - 10 kg de miere pe fiecare stup .

Cum așa?

Iată așa- cum spune prietenul meu apicultor, dacă vrei să îngrijești doi stupi, ține zece. De ce ?

Deoarece stupul pentru albine este un habitat nefavorabil, și albinele în el sunt la un pas de supraviețuire, se pot dezvolta doar cele mai adaptate colonii de albine.

Prin urmare, apicultorul modern este forțat să reproducă în mod constant mai multe și mai multe albine noi, să le întărească incontinuu, să reproducă noi mătci, să le vindecă,  să unească și să despată albinele, să semene plante nectarifere și să facă alte manipulări cu albine - din zori până la amurg, pentru ca în cele din urmă să obțină 10 kg de miere de o calitate îndoielnică.

 

 

Sursa: vk.com


Dacă acest articol de pe site-ul nostru ecology.md a fost util pentru Dvs., atunci vă propunem cărțile geniului Parmaculturii și a agriculturii naturale, fermierului-milionar din Austria Sepp Holzer.

A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: file_get_contents(https://viza.md/md/latest.rss/6): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.1 403 Forbidden

Filename: rss-import/function.php

Line Number: 137