Luna Ring va transmite energie pe Pământ cu ajutorul razelor

Luna Ring va transmite energie pe Pământ cu ajutorul razelor

O bandă închisă din panouri fotovoltaice de o lungime de 11 mii km şi o lăţime de 400 km va asigura cu energie toată lumea. Construcţia acestei structuri imense pe Pământ este destul de problematică, să nu mai vorbim despre Luna, sarcina este cu totul ireală. Şi totuşi, anume pe acest satelit inginerii din Ţara Soarelui Răsare visează să instaleze inelul lor.

Ideea nebună şi tehnicoloră se numeşte "Inelul Lunii" (Luna Ring). A dezvoltat acest plan Compania de construcţii japoneză Shimizu, cunoscută la noi după un alt mega-proiect - oraş-piramidă. De data aceasta, experţii s-au gândit cu ce se poate rezulta o centură monstruoasă de panouri solare, care ar înconjura satelitul nostru natural pe ecuator.

Energia Lunii, transmisă pe Pământ cu ajutorul "razelor de putere", ar fi disponibilă aproape peste tot. Această sursă inepuizabilă ar face inutilă transportarea surselor de energie şi ar realiza visul despre o societate prosperă, care nu poluează natura cu emisii nocive de la centrale electrice. În orice caz, oamenii de ştiinţă japonezi cred într-o astfel de perspectivă luminoasă.

În afară de fezabilitate (caracter realizabil al unui lucru – trad.), problematica a unei astfel de probleme ingenireşti colosale (este o chestiune de discuţie), unul dintre principale argumente împotriva "Luna Ring" va fi un aspect neobişnuit al astrului de noapte. Oare oamenii se vor obişnui cu aceasta de dragul obţinerii energiei pure nelimitate? (Ilustraţia Shimizu Corporation)

Dar de ce să nu semănăm, pur şi simplu, Sahara cu panouri solare? Da, costul lor ar fi enorm, iar înălţarea complexelor similare în spaţiul cosmic, ar fi o plăcere şi mai scumpă.

Argumentele adepţilor "Lunii fotovoltaice” sunt similare cu argumentele constructorilor staţiunilor orbitale: astfel de instalaţii vor fi în măsură să ofere energie 24 de ore în orice vreme. Primul prototip al sistemului energetic orbital, transmiţând ectricitatea pe Pământ, trebuie să apară în spaţiul cosmic déjà în 2015 (este vorba despre proiectul japonez).

Dar cel mai important lucru: pe Lună aproape nimic nu trebuie de transportat. Din solul Lunii se poate obţine oxigen, diferite tipuri de sticlă şi ceramică, materiale de construcţii cum ar fi beton, sau, de exemplu, cărămizi din Lună. Şi aceleaşi panouri solare, de asemenea, pot fi produse din materiale locale.

Avem nevoie doar să creăm roboţii, capabili să prelucreze solul Lunii şi să lase în urma activităţii lor câmpuri de panouri fotovoltaice. Şi faptul că această idee este posibilă, savanţii americani au demonstrat prin experienţă, mai mult de cinci ani în urmă.

Module de aterizare nu trebuie să transporteze la locul de acţiune piese de panouri solare, ci roboţii, care ar fi capabili să le construiască. Puncte-cheie pentru indeplinirea lucrărilor de construcţie pe Lună ar veghea oamenii (Ilustraţia Shimizu Corporation).

Evident, că Shimizu nu este prima companie care discută despre posibilitatea efectuării lucrărilor de terasament pe scară largă, care ar îndeplini pe Lună o armată de roboţi.

De ce japonezii au inventat anume centura ecuatorială de baterii este clar. O mare parte din ea întotdeauna va fi întoarsă spre lumina soarelui, care acolo va cădea aproape vertical pentru a oferi eficienţa maximă a staţiei.

Transmiterea energie pe Pământ va fi asumată de către o serie de antene cu microunde mari (20 km în diametru), precum şi instalaţii de laser de mare putere cu o densitate mare de energie în fascicul (luminozitate). Acestea ar trebui să fie localizate în interiorul staţiei “Luna ring”, dar, desigur, pe partea vizibilă a Lunii.

Staţii primitoare ar putea furniza energia electrică în reţea şi, de asemenea, să descompună apa de mare pentru obţinerea hidrogenului utilizat drept combustibil pentru mijloace de transport.