MOLDOVENII.MD

Masele plastice devin materiale biodegradabile

Masele plastice devin materiale biodegradabile

Masele plastice devin materiale biodegradabile. Pe parcursul mai multor ani  căutările unor alternative la materiale plastice pe bază de petrol au condus oamenii de ştiinţă pe căi diferite, multe din care s-au încheiat cu un impas. Henry Ford, constructorul auto şi showman, în 1941 a realizat un prototip al unei maşini din plastic obţinut din boabe de soia, însă plasticul din plante a dispărut ca atare după ce produse din petrol au devenit foarte populare ca un substitut pentru rezerve limitate de oţel în timpul celui de-al doilea război mondial.

Din 1970, când îngrijorarea privind impactul materialului de plastic asupra mediului înconjurător a crescut simultan cu creşterea utilizării, un rând de inovatori din cadrul companiilor mari şi mici au încercat să creeze nişte alternative mai ecologice. Cu toate acestea, practic nimeni nu a reuşit să îndeplinească cerinţele de preţ şi cele tehnice ale producătorilor actuali. În ultimele decenii, plasticul a cucerit lumea şi a pătruns în toate sferele vieţii noastre de la industrie şi până la viaţă de zi cu zi: ferestre din materialul plastic, vesela, mobilier, ambalaje, orice ce putem atinge este fabricat din plastic sau conţine materialul plastic. Şi acum, deodată, masele plastice biodegradabile din plante şi materiale agricole s-au înmulţit la fel ca şi buruienile ...

Producerea maselor plastice biodegradabile şi a mărfurilor din ele a atins apogeul în 2010, atunci când mai multe companii importante producătoare de bioplastic, fabricau produse dintr-un set mare de materii prime. Producătorul băuturii Odvalla, o filială a Coca-Cola, a declarat că toate porţiunile individuale ale băuturii vor fi îmbuteliate în plastic provenit aproape în întregime din melasă şi suc din trestie de zahăr. (În 2009, Coca-Cola a anunţat lansarea unei sticle similare din masele plastice biodegradabile pentru băutura sa emblematică - cola.)

În anul următor pe rafturi vor apărea şampoane şi machiaj de la compania Procter & Gamble într-un nou ambalaj din trestie de zahăr. Unele produse, cum ar fi Pantene Pro-V, Covergirl şi Max Factor, vor fi ambalate în bioplastic obţinut din etanol provenit din prelucrarea trestiei de zahăr braziliene.

Trestia de zahăr este doar începutul. Compania de electronice NEC a anunţat despre dezvoltarea unui bioplastic din extractul de coajă de nuci cajou şi celuloza vegetală, totodată acesta este de două ori mai trainic decât bioplastic din amidon de porumb. Compania explică faptul că acest material nu este doar de două ori mai  puternic, dar, de asemenea, de două ori  mai rezistent la foc şi se toarnă mai repede, decât bioplastic din gudronul  acizilor polilactici, care de obicei este derivat din amidon de porumb sau din trestie de zahăr.

Producătorul iaurturilor organice Stonyfield Farm trece treptat la ambalaje din masele plastice biodegradabile pe bază de cereale şi va finanţa cultivarea plantelor corespunzătoare fără organisme modificate genetic pe o suprafaţă suficientă pentru fabricarea ambalajului nou. Compania a reuşit să compenseze costurile suplimentare pentru producerea ambalajelor bioplastice, deoarece acestea sunt mai rezistente, decât ambalaje convenţionale din plastic pe bază de petrol, şi posedă alte caracteristici tehnice. De exemplu, un nou ambalaj reduce deteriorarea în timpul transportării şi crează un contact mai strâns cu capac. Plasticul este mai rezistent decât polistiren, prin urmare este necesar de un volum mai mic de materie primă, ceea ce reduce greutatea pachetului. Datorită creşterii eficienţei şi reducerii pierderilor, trecerea la plastic pe baza de plante nu a cerut sporirea costurilor de producţie.

Compania Ford a raportat despre utilizarea peliculei din soia în loc de produse petroliere şi a declarat că extinde utilizarea peliculei din biomateriale la aproape toate maşinile şi în viitor – despre utilizarea  plasticului biodegradabil. Compania britanică de producere a gustărilor Walkers intenţionează să transforme coji de cartofi în pungi pentru chips-uri.

Două companii din SUA şi-au unit forţele pentru a transforma 50 milioane de nuci de cocos care în fiecare an cad de pe copaci în ambalaje reutilizabile. Există, de asemenea, materiale pentru ambalare din rădăcini de ciuperci şi deşeuri agricole. Compania Ecovative Design produce ambalaj, crescând  fibre de ciuperci pe deşeuri, cum ar fi seminţe de bumbac, fibre de lemn şi coji de hrişcă. Tehnologia EcoCradle consumă o zecime din energia necesară pentru producerea ambalajelor convenţionale din spumă, însă noua versiune a tehnologiei dintr-un amestec de ulei din coaja copacului maro, ulei de cimbru, ulei de oregano şi ulei de lemongrass reduce consumul energiei necesare pentru producerea materialelor din spumă.

Însă ambalaje inovatoare pot avea, uneori, şi dezavantaje, de exemplu, soarta ambalajului pentru gustări SunChips de la Frito-Lay, o filială a Pepsico. În 2010, ea şi-a prezentat pachetul mult-aşteptat din polimeri bazaţi pe materiale vegetale.

Pachetul s-a dovedit a fi prea zgomotos, astfel încât acesta a provocat numeroase plângeri din partea cumpărătorilor. Pe Facebook a fost creat un grup, denumit „Îmi pare rău, eu nu vă pot auzi din cauza pachetului SunChips”, care a adunat mai mult de 50 de mii de fani.) Frito-Lay a oprit utilizarea pachetelor zgomotoase pentru chips-uri.

Se pare că consumatorii doresc nu doar un ambalaj "verde", ci un ambalaj verde deschis.

Sursa: facepla.net cu link pe Greenbiz