Miracolul ecologic al porumbului

Miracolul ecologic al porumbului

Cu 80000 de ani în urmă, oamenii indigeni din Mexic au început să cultive strămoşul sălbatic al porumbului, sau maisul – aşa se numeşte această plantă în mai multe limbi ale lumii. Cu creşterea agriculturii, a avut loc procesul de selecţie al soiurilor rezistente la frig, timpurii şi cu seminţe măşcate, precum şi înălţarea treptată a porumbului în cultul divin Sinteol, nu fără motiv, desigur, deoarece indienii primii au studiat toate proprietăţile utile şi unice ale plantei.

De exemplu, porumbul conţine o jumătate din tabelul periodic, acizi polinesaturaţi (previn cancerul), acid ascorbic, minerale, proteine, vitamine (K, E, C, D), amidon, grăsimi şi zahăr. Şi aceste proprietăţi utile ale plantei nu se pierd chiar şi în timpul tratamentului termic şi conservării. Aici sunt principale avantaje ale consumului regulat al porumbului pentru alimentaţie, recomandate de nutriţioniştii francezi:

Îmbunătăţirea activităţii tractului digestiv
Reducerea nivelului de colesterol
Prevenirea bolilor de inimă
Tenul sănătos
Întărirea oaselor şi a dinţilor
Normalizarea activităţii sistemului nervos, inclusiv lupta cu insomnie şi depresie
Efectul benefic asupra ficatului şi vezicii biliare
Întărirea imunităţii
Încetinirea procesului de îmbătrânire
Normalizarea metabolismul

Un loc de onoare este acordat porumbului în homeopatie şi medicină populară - în special, sunt preţuite fibre, care înfăşoară ciocălăii, perfuzia lor este folosită ca medicament şi ca remediu profilactic, iar în America de Sud din porumb este preparată berea tradiţională. Nu este surprinzător că porumbul, după suprafaţa mondială însămînţată, cedează numai grâului - şi este cultivat pe toate continentele, cu excepţia Antarcticii. În afară de soiurile familiare alb şi galben, există, de asemenea, roşu, albastru şi negru, dar le uneşte un singur lucru : porumbul este cultivat împreună cu dovleac, care reţine umiditatea din sol şi domină asupra buruienilor – dovleacului datorăm toată recunoştinţa pentru recolte înalte de porumb.

În afară de valoarea nutritivă şi medicală, cunoaştem alte "talente" ale legumei galbene: aceasta este utilizată pentru producerea biocombustibililor (ale căror beneficii, încă nu sunt pe deplin studiate), ipsosului, adezivilor, ţesăturilor ecologice şi chiar a plasticului.

Plastic din porumb a devenit bază pentru aerul condiţionat "Proton", care, produce condensatul potrivit pentru umidificarea aerului şi "irigarea" plantelor de casă.

La expoziţia «World IT Show» în Seul compania «Samsung» a prezentat două telefoane mobile noi: «W510» şi «F268», pentru producerea cărora s-a folosit un strat antibacterian din porumb. În plus, producătorii au ţinut seama de faptul că, după încărcarea telefonului (de asemenea, şi a altor dispozitive) continuă să se cheltuie inutil energia, astfel încât au adăugat un indicator special, care semnalează proprietarului despre obţinerea unei încarcări complete.

Am auzit multe despre ţesături din fibre naturale de in, bumbac, bambus, banane, urzici, porumb, alge marine şi aşa mai departe. În timp ce industria textilă rezolvă modul de a le face mai rezistente şi durabile, pentru că astfel de haine să nu piardă forma şi să servească cel puţin câteva sezoane, maeştrii japonezi ai companiei «Kanazu Sen-i» proiectează din porumb tot felul de obiecte de uz casnic, cum ar fi pungi ecologice („kusha”). Fiind încăpătoare şi menţinând greutatea de 10 kg, aceste pungi, dacă este necesar, se strâng şi practic ocupă un spaţiu minim în buzunar. Creatorii subliniază faptul că aceste pungi nu sunt supuse bacteriilor, astfel încât acestea se potrivesc perfect cu hrană şi lucruri pentru bebeluşi. Colecţiile sunt prezentate în opt culori, fiecare dintre care este simbolică, şi poate spune foarte multe despre stăpâna lor.

Sursa