Moldova este transformată într-o gunoişte a produselor alimentare

/ Vizionări: 2894

Молдову превращают в свалку пищевых продуктов

„Dacă nu putem interzice importul OMG, atunci măcar să introducem cerinţa obligatorie de a indica pe eticheta produsului cantitatea de OMG în produs, la fel ca şi cea de lipide, proteine şi glucoză. Dacă producătorii folosesc şrotul din soie motificată genetic şi obţin o producţie mai ieftină, atunci consumatorii trebuie să ştie că carnea a fost crescută pe şroturi din soia cu OMG şi să aibă dreptul de a alege.

Spre exemplu, în SUA sunt magazine, unde se vînd produse mai ieftine, ce conţin OMG şi consumatorii, procurîndu-le, sunt informaţi despre acest lucru. Totodată, sunt magazine cu produse din segmentul de preţuri mai înalte, unde asemenea marfă nu se vinde. Ia la noi produsul curat şi cel crescut pe bată de OMG costă la fel şi nu por fi diferenţiate. Între timp, ingineria genetică şi modificarea plantelor – este o tehnologie nouă, destul de progesistă şi nu poate fi inofensivă. Ea aduce mari venituri pentru ei, care o promovează. Dar aceasta are şi laturi negative, care, deocamdată, sunt puţin studiate”, spune Maria Duca.

15 argumente în favoarea MOLDOVEI
15 argumente în favoarea MOLDOVEI

În Moldova este importat oficial şrotul din soia modificată genetic pentru hrana animalelor şi păsărilor, precum şi carnea crescută în baza acestui furaj. Ce produse, ce conţin OMG mai sunt aduse în ţara noastră nimeni nu ştie, deoarece nimeni nu verifică acest lucru, dar nici posibilităţi nu prea avem, deşi, oricît ar părea de straniu, acestea existau. Pur şi simplu, cineva, se pare că avea interesul să aducă pe piaţa noastră tot felul de deşeuri alimentar (aceeaşi situaţie este şi astăzi, reieşind din aprobarea recentă de a importa carne de animale bolnave). De aceea, în 2008, a fost lichidat singurul laborator de expertiză genetică din ţară a Institutului Naţional de Standardizare şi Metrologie.

Au tăiat creanga pe care ședeau

Astăzi, țara noastră trebuie să-și apere piața de alimentele periculoase. Însă în anul 2008, unul dintre barierele de protecție a fost distrus – odată cu închiderea laboratorului de expertiză genetică a Institutului Național de Standardizare și Metrologie. Acest laborator, creat în 1999, era condus de savantul genetician, academicianul Dumitru Velixar. Amintim că din 1 iulie 1999, procedura de certificare a producției alimentare și cosmetice autohtone și de import, ce urma să fie supusă certificării în mod obligatoriu, a fost completată cu testul de siguranță genetică pentru consumatori. Astăzi, asemenea cerință nu există.

Germania pregătește interzicerea cultivării organismelor modificate genetic
Germania pregătește interzicerea cultivării organismelor modificate genetic

Pentru ca în Moldova să devină posibile asemenea teste, Dumitru Velixar a elaborat un sistem, o metodologie, un document normativ – PG 29-01-100:1999 „Testarea producției la siguranța genetică pentru consumatori”, a adus din Elveția linii speciale de etalon a muștelor Drosofila, a creat baza tehnico-materială necesară, a pregătit specialiști. Institutul a devenit centru de pregătire a cadrelor în acest domeniu pentru laboratoarele locale și de peste hotare. Apropo, în 2000, juriul internațional din SUA l-a decorat pe savantul nostru cu medalia de aur „Pentru contribuție semnificativă la dezvoltarea științei mondiale din mileniul doi”.

În acest laborator erau depistate loturi de produse contaminate cu substanțe chimice cu acțiune mutagenă. Spre exemplu, glazură din ciocolată, pulpe de pasăre, portocale, pateu de găină, brînză topită, piei de vită și de porc (materie primă pentru combinatele de carne), carne de vită congelată, carne de porc, de ovine, carne de curcan, drojdie pentru bere, cremă, ruj, bomboane, gingirică congelată, bere, chifle cu ciocolată, gumă de mestecat, cafea, bețișoare de crabi, iaurturi, vinuri etc. Mărfurile erau importate din Olanda, SUA, Grecia, Turcia, Germania, Polonia, Estonia, Rusia, România, Israel, Norvegia, Franța, Ucraina, Belarus, Coreea de Sud, precum și din Moldova.

Pe timpuri, SIS-ul a atras atenția conducerii țării asupra necesității asigurării garanțiilor de protecție ereditară a populației. În Legea cu privire la asigurarea drepturilor consumatorilor și Legea cu privire la evaluarea conformității acest fapt este menționat expres, însă nu este respectat. În urma eforturilor unor funcționari, a fost anulat documentul normativ care era de prisos, ce permitea asigurarea protecției pieței de produsele alimentare și cosmetice cu acțiune genotoxică. De aceea și laboratorul a fost închis. Velixar și-a transmis lucrarea unui Institut de cercetări științifice din Rusia și a plecat să citească lecții în Rusia și la Universitatea din Edinburgh. În prezent, el locuiește în Moldova. Iar elevii lui lucrează cu succes în SUA și Canada, în calitate de geneticieni.

Moldova creează industria nuciferă
Moldova creează industria nuciferă

În ce constă pericolul?

Precum a explicat doctorul habilitat Dumutru Velixar, pericolul genetic îl prezintă substanțele mutagene – combinații ce generează destabilizarea genomului organismului viu – distorsionarea structurii și funcției genelor. La rîndul lor, sub influența genelor mutante sînt sintetizate substanțe ce modifică funcțiile organelor și schimbul de substanțe.

Substanțele mutagene pot genera mutații letale (moarte subită) și subletale, cînd omul trăiește, fără să știe despre modificările ce au loc. Toate substanțele mutagene provoacă cancer – manifestare vizibilă. Dar există și manifestări ascunse sub forma maladiilor psihice și ale sistemului nervos.

Surse de energie regenerabile pentru Moldova
Surse de energie regenerabile pentru Moldova

Cercetările au demonstrat că în rezultatul înlocuirii unei gene sănătoase cu una mutantă, care ulterior se multiplică, populația rămîne un purtător veșnic. Iar manifestarea funcțională a acestor mutații, în afara maladiilor canceroase, poate fi disfuncția glandelor sexuale, în rezultatul căreia bărbatul obține caracteristici feminine, iar femeia – invers, bărbătești. Răspîndirea homosexualismului – la fel este o manifestare a mutațiilor genetice. Omenirea deja nu mai poate face față acestei mutații.

Din mulțimea de substanțe chimice sintetice, utilizate în diferite domenii, inclusiv în industria alimentară, doar 0,01% sînt studiate în privința inofensivității. Însă, datorită metodelor genetice moderne, există posibilitatea diagnosticării substanțelor mutagene, depistîndu-le în sistemele de testare. Cea mai rapidă metodă expres este testarea pe linii speciale de muște Drosofila (durează doar două săptămîni). Asemenea teste sînt efectuate în toate țările dezvoltate.

Fără știință piața nu poate fi protejată

Nanoacoperiş — invenţia savanţilor din Moldova
Nanoacoperiş — invenţia savanţilor din Moldova

Ex-directorul departamentului „Moldova-standard”, Dumitru Cimpoieș, care a lucrat împreună cu Dumitru Velixar, consideră că problema produselor cu OMG este destul de serioasă.

- E una cînd planta obține calități îmbunătățite prin metoda încrucișării și este cu totul altceva cînd se ia o genă animală și se introduce forțat în gena plantei. Savanții au stabilit că celula este, practic, veșnică – ea rezistă la temperaturi de 126-129 C. În timpul pregătirii bucatelor, celula nu se distruge, se distrug legăturile intercelulare. Adică, cînd noi fierbem alimentele vegetale cu gene animale, aceasta este eliberată, ajunge în circuitul sanguin al omului și aderă la gena umană respectivă. În țara noastră, din cîte înțeleg, nu există lupta pentru sănătatea viitoarei omeniri. Este vorba nu doar despre OMG.

Toată lumea vorbește că utilizarea uleiului de palmier în alimente este o crimă, deoarece acesta duce la distrugerea ficatului și a organelor interne. Unde există în Moldova vreun produs fără ulei de palmier? Acest ulei de palmier se depune în interiorul organelor, iar cînd omul face febră, acesta se topește și conduce la comă diabetică.

De asemenea, savanții au recunoscut aspartamul (înlocuitorul zahărului) drept mutagen, el a fost interzis în mai multe țări. Dar nu și în Moldova, unde e utilizat pe larg de producătorii de apă carbogazoasă și nu doar. Reiese că țara noastră devine o rampă pentru deșeuri. Cînd lucram la „Moldova-standard”, noi eram 35 de persoane, inclusiv în raioane, care ne ocupam de protecția pieței în domeniul producției alimentare, și reușeam. Astăzi, la Ministerul Agriculturii sînt 1,5 de mii de angajați, iar protecție propriu-zisă nu există.

În Moldova a fost lichidată ramura științei ce se ocupa cu elaborarea standardelor și, în esență, proteja bazele statului. Cine acum poate elabora un standard național pentru un anumit tip de producție și să stabilească niște reguli conform cărora nu poate fi importată producție străină? Dacă ar exista un standard național pentru producția alimentară, în el ar fi fost scris că utilizarea producției modificate genetic este interzisă, la fel ca și uleiul de palmier și aspartamul. Acestea, pur și simplu, nu ar fi putut fi importate. Atunci, la noi s-ar fi dezvoltat producerea unor produse bune și curate. Și ar fi fost locuri de muncă și suplinirea bugetului. Însă în Moldova a fost distrusă știința aplicată, iar fără ea piața nu poate fi protejată, consideră Dumitru Cimpoieș.

Fragmente din articol de Anghelina Taran

 

Sursa: noi.md