Nutriţie adecvată (Partea III)

/ Vizionări: 5326

Nutriţie adecvată (Partea III) 

 

Nutriţie adecvată (Partea II)
Nutriţie adecvată (Partea II)

Majoritatea oamenilor de ştiinţă sunt de acord, că practic este foarte dificil de a găsi o dietă vegetală care ar conţine cantităţi insuficiente de proteine, în special, ţinînd cont de faptul că alimentele vegetale, de regulă, conţin mai multe cantităţi de proteine, decît produsele din carne şi peşte. Dacă utilizaţi diferite produse vegetale împreună, atunci puteţi obţine o gamă de aminoacizi esenţiali. De exemplu, aminoacizii care lipsesc în orez, sunt găsiţi în exces în leguminoase, ceea ce permite de a considera felul de mîncare din orez, combinat cu fasole, o sursă completă de proteine. Această combinaţie a produselor depăşeşte carnea după cantitate şi valoarea proteinelor conţinute. În plus, utilizarea simultană a produselor leguminoase şi cerealiere, creşte asimilarea proteinelor în organism. Dacă din orez, organismul absoarbe 60% de proteine, iar din boabe - 65%, la utilizarea lor în comun, cifra totală constituie 85%.

Multe popoare indigene din America de Nord şi de Sud, timp de secole au trăit îndestulat, avînd ca dietă felurile de mîncare simple din porumb, fasole şi orez: orice combinaţie a acestora oferă un profit complet de proteine. De asemenea, este cunoscut că timp de secole, mîncarea principală a indienilor a fost o combinaţie de orez şi un soi de fasole, linte, cum ar fi dala, care este o sursă completă de proteine. Japonia, pînă la mijlocul secolului XIX , de fapt a fost o ţară vegetariană, în care felul de mîncare tradiţional a fost şi rămîne orezul, în combinaţie cu produsele de soia. O mare parte din populaţia Chinei, de asemenea, a existat pe o dietă de orez şi leguminoase, iar un amestec de mei, porumb şi soia este principala hrană a ţăranilor din China de Nord, un alt exemplu de sursă de proteine de înaltă calitate. Felul de mîncare principal al popoarelor caucaziene rămîne lobio - supa de fasole, combinată cu terci din făină de porumb. Ca şi ei, multe alte popoare timp de secole, tradiţional, s-au simţit confortabil în condiţiile de vegetarianism natural, fără a se tortura cu problema consumului cantităţilor suficiente de proteine.

În acest sens principalul obiectiv al medicinii, ar trebui să fie prevenirea maladiilor şi scăderea morbidităţii. Însă programele de profilaxie contravin intereselor sistemului de sănătate publică. Trebuie să recunoaştem că existenţa industriei de carne, de tutun şi de alcool permite statelor să menţină un nivel acceptabil de maladii şi de morbiditate în ţară, deoarece în situaţia actuală, nici-un guvern din lume nu este interesat ca pensionarii să trăiască 100 sau 150 de ani.

Nutriţie adecvată (Partea I)
Nutriţie adecvată (Partea I)

Nu numai adulţii, dar şi copiii, femeile gravide pot fără nici-un risc pentru sănătate, să urmeze dieta vegetariană. Studiul, realizat de Mervyn Harding şi Sterom Frederick de la Universitatea Harvard, au arătat că chiar şi cea mai strictă dietă vegetariană poate asigura necesitatea copiilor şi femeilor gravide în proteine şi aminoacizii esenţiali. Doctor Stanley Davidson, în cartea "Nutriţie umană şi dietetica" scrie: "Este dovedit faptul că consumul de proteine vegetale în proporţii corecte, poate înlocui cu succes, proteinele de origine animalieră în dieta copilului".

Revista "The Lancet" - publicaţia medicală de cea mai mare autoritate din Marea Britanie - respinge opiniile prevalate anterior despre superioritatea proteinelor de origine animalieră: "Anterior proteinele de origine vegetală au fost considerate mai puţin valoroase, inferioare în comparaţie cu proteinele de origine animalieră. În zilele noastre o astfel de divizare, în general, s-a dovedit a fi de neconceput. Numeroase studii clinice au arătat ca proteina, obţinută din combinaţia corectă a surselor de proteine vegetale, asigură creşterea şi dezvoltarea organismului copilului, care nu este inferior indiciilor similari la copiii care au primit proteine de origine animalieră din lapte sau alte produse de origine animalieră. Copiii pot creşte, dezvolta şi pot avea o sănătate bună, chiar şi fără consumul laptelui, cu condiţia ca dieta lor conţine o combinaţie optimă de proteine vegetale esenţiale. Copii vegetarieni se dezvoltă mai bine fizic şi intelectual, de asemenea, ei sunt mult mai puţin predispuşi la stres ”.

Trecerea la o dietă vegetariană sănătoasă, elimină tendinţa de a consuma alcool. Preoţii susţineau că carnea este începutul lanţului de păcat: carne-alcool-desfrînare. Niciodată nu veţi vedea vegetarieni alcoolici, pentru că aceştia nu există în natură. La restaurante, oamenii comandă alcool împreună cu carne, pentru că nimeni nu ar bea vinul cu terci de griş, sandwich cu caşcaval sau salată din fructe.

 

Autor: Alexandru Usanin

 

 

Sursa: usanin.com