O călătorie la mănăstirea Agapia

/ Vizionări: 2544

Путешествие в монастырь Агапия

 

Mănăstirea Agapia se află la o distanță de 9 km de Tîrgu Neamţ. Este o mănăstire ortodoxă de maici din România. Mănăstirea este unul dintre cele mai cunoscute şi mai apreciate monumente de arhitectură, un nepreţuit tezaur de artă.

O călătorie la mănăstirea Condriţa (+Video)
O călătorie la mănăstirea Condriţa (+Video)

Originea Mănăstirii Agapia descinde la un vechi schit la o distanţă de circa 2 km, într-o poiană munte care leagă valea Agapiei de valea pîrîului Secu. Tradiţia a păstrat numele sihastrului Agapie care, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, ar fi ridicat împreună cu ucenicii săi o bisericuţă de lemn. Numele acestui monah, care în limba greacă înseamnă "drag", "dragoste" (faţă de aproape), s-a transmis nu numai obştii pe care a condus-o, ci şi munţilor din jur, pîrîului şi mai apoi aşezării din vale.

Distrusă de o avalanşă de zăpadă chiar într-o zi de Paşte, biserica lui Agapie a fost refăcută pe o altă temelie în "Poiana lui Eufrosin" aflată în apropiere, primind hramul "Minunea Arhistrategului Mihail din Colose". Abia la sfîrşitul secolului al XV-lea şi începutul celui următor s-a construit o biserică pe actualul amplasament al sihăstriei de la Agapia Veche. Prima menţiune documentară a Mănăstirii Agapia s-a făcut în 1437. După această dată, numele mănăstirii a mai apărut în diferite documente şi însemnări din 1452, 1464, 1476, 1498 etc. Cu timpul, bisericuţa de lemn de la Agapia din Deal a devenit neîncăpătoare, punîndu-se cu necesitate problema ridicării unui nou edificiu.

Petru Rareş şi Elena Doamna au fost ctitorii bisericii de piatră de la Agapia. Domnitorii Moldovei Petru Rareş, Alexandru şi Bogdan Lăpuşneanu, Ştefan Tomşa, Iancu Sasul s-au îngrijit de acest aşezămînt, întărindu-i moşiile sau adăugînd noi proprietăţi şi înlesniri.

Traveliving — Viaţa în călătorie (Video)
Traveliving — Viaţa în călătorie (Video)

În jurul anului 1600, o parte dintre călugări s-au mutat în vale, ridicînd aici o mică biserică în jurul căreia se va dezvolta Mănăstirea Agapia de astăzi, pomenită uneori sub numele de Agapia Nouă, Agapia din Vale sau Agapia Mare.

La Agapia hatmanul Gavriil a ridicat biserica "Sf. Voievozi" care prezintă multe asemănări cu bisericile construite în timpul domniei lui Vasile Lupu şi mai ales cu "Trei Ierarhi", fără a avea însă proporţiile şi decoraţia exterioară a acesteia.

Edificiul are plan triconc şi este construit pe temelie de piatră brută, cu ziduri de o grosime impresionantă. Acoperişul simplu, cu o înclinaţie redusă, este străpuns deasupra naosului de o turlă zveltă cu baza octogonală, ca la Trei Ierarhi.

Cricket Trailer — un trailer pentru călătorie, proiectat de arhitectulul  NASA Garrett Finney
Cricket Trailer — un trailer pentru călătorie, proiectat de arhitectulul NASA Garrett Finney

Faţadele de un alb strălucitor poartă pecetea stilului neoclasic, frumoşi pilaştri de factură corintică încadrînd ferestrele şi uşile sau susţinînd arcade bogat ornamentate.

În 1975 s-au descoperit în pereţii laterali ai bisericii nişele a două morminte, cu ancadramente din piatră sculptată, unde se presupune că ar fi fost depuse rămăşiţele pămînteşti ale ctitorilor. Ctitorii de la Agapia au înconjurat biserica mare cu un puternic zid de incintă care atinge şi doi metri grosime.

În afara incintei, dar în imediata apropiere a acesteia, se află Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (cu al doilea hram "Sfînta Varvara"), construită se pare în secolul al XVIII-lea şi refăcută în 1854 de vornicul Iordache Miclescu şi de surorile sale, monahiile Epraxia şi Agapia Miclescu.

10 motive pentru a călători
10 motive pentru a călători

În jurul ctitoriei lui Gavriil Hatmanul s-au construit de-a lungul anilor şi aproximativ 320 de case ce alcătuiesc satul mănăstiresc. Multe dintre acestea, construite în cel mai curat stil popular şi avînd o vechime de 150-200 de ani, au o deosebită valoare artistică, istorică şi memorialistică, aparţinînd unor monahi care au jucat un rol important în viaţa mănăstirii sau au servit ca loc de odihnă şi reculegere unor ilustre personalităţi.

Dintre obiectele de patrimoniul aflate la mănăstire reţin atenţia cele patru Evanghelii tipărite la Mănăstirea Neamţ, Panaghiarul de argint aurit din 1514 pe care Alexandru Lăpuşneanu l-a dăruit Mănăstirii Pîngăraţi şi crucea îmbrăcată în argint aurit, cu o bucată din sfîntul Lemn al Crucii Mîntuitorului, dăruită în secolul trecut de Patriarhul Chiril al Ierusalimului.

O lucrare foarte veche şi de mare valoare artistică este icoana Maicii Domnului aflată în strana din biserica mare, considerată a face parte din categoria celebrelor icoane de la mănăstirea Bistriţa şi Neamţ. Piesa de cult aparţine epocii de aur a artei bizantine şi constituie o piesă de mare valoare artistică şi istorică.

În zona Mănăstirii Agapia se află rezervaţiile naturale Codrii de aramă şi Pădurea de argint, despre a căror frumuseţe a scris Mihai Eminescu în poeziile sale. Rezervaţia „Codrii de aramă” cuprinde goruni seculari şi peste 300 specii de plante de o rară frumuseţe. Pajiştea care înconjoara padurea este alcatuită din păius roşu şi iarba vîntului.

Rezervaţia Pădurea de argint este o rezervaţie de tip mixt, forestieră şi peisagistică. Pădurea, în cea mai mare parte a ei, are arbori bătrîni cu vîrsta de peste 100 de ani, dar şi arbori mai tineri de la 20 pînă la 50 de ani.

 

Sursa: moldovenii.md