Piramidele de pǎmânt de la Şona, judeţul Braşov

/ Vizionări: 4424

 Пирамидальный комплекс Шона в Румынии

Articolul de faţǎ prezintǎ cititorului ciudatele formaţiuni de la Şona, judeţul Braşov. Cunoscute sub numele de “guruieţe” şi prezente în relief sub forma a 8 movile bine conturate (plus câteva mai mici slab conturate), acestea au fost comparate de turiştii şi cercetǎtorii de ocazie cu nişte piramide de pǎmânt, tumuli, morminte sau vestigii dacice. Numǎrul mare de curioşi şi enigmele din jurul lor au constituit premisele declanşǎrii cercetǎrii de faţǎ, care are ca scop stabilirea unor rǎspunsuri la întrebǎrile: Ce sunt guruieţele? De când sunt? Cine le-a construit? Ce se aflǎ în interiorul lor?

     Demersul cercetǎrii piramidelor de pǎmânt de la Şona a pornit dintr-o necesitate fireascǎ. Formaţiunile acestea, prin aura lor misterioasǎ, atrag numeroşi curioşi, dar şi cercetǎtori amatori. Iar dacǎ un fenomen / o formaţiune / o unitate geograficǎ reuşeşte sǎ canalizeze atât de mult interes, dacǎ se pun atât de multe întrebǎri, rǎmâne de datoria geografului sǎ intervinǎ, sǎ-şi aplice cunoştiinţele şi logica, în încercarea de a emite un punct de vedere solid şi bine argumentat.

          Aşadar, scopul acestui articol se axeazǎ pe latura cauzal-explicativǎ a misterului “piramidelor de pǎmânt de la Şona”, prin aplicarea unei metodologii de cercetare specific geografice: analiza bazelor cartografice (ortofotoplanuri, harta geologicǎ, harta topograficǎ, harta solurilor, modelul numeric altimetric al terenului) şi întǎrirea lor cu observaţii de teren de naturǎ pedo-geologicǎ şi morfologicǎ (formǎ, dispunere, activitate geomorfologicǎ etc). Pentru o manipulare mai eficientǎ a datelor, s-a recurs la utilizarea sistemelor informaţionale geografice (SIG/ GIS).

    Complexul Piramidelor se aflǎ în judeţul Braşov, pe partea terminalǎ a Podişului Hârtibaciului în Depresiunea Fǎgǎraşului, pe dreapta Oltului la o distanţǎ de 600 m de cursul acestuia. Se desfǎşoarǎ pe versantul sudic al Dealului Şesului, cu deschidere panoramicǎ spre Ţara Fǎgǎraşului. Guruieţele. Sunt 8 movile de formǎ conicǎ – alungitǎ, cu vârfuri rotunjite. Cel puţin la suprafaţǎ au în componenţǎ argilǎ şi sol luto-argilos, acoperite cu înveliş erbaceu. Nu sunt utilizate antropic în niciun mod. Au fost executate sǎpǎturi de micǎ adâncime, acoperite ulterior natural. Pe terenul adiacent existǎ parcele agricole, activitate fǎrǎ influenţǎ asupra movilelor. Privite doar din anumite unghiuri atrag atenţia prin forma lor cel puţin ciudatǎ, ce le-a adus renumele de “Piramide de pǎmânt”. De asemenea, prezintǎ dispunere relativ regulatǎ.   Primele patru dintre acestea se desfǎşoarǎ pe un aliniament Vest – Est. Axa lor mare este orientatǎ în lungul acestuia și sunt cele mai înalte (8 - 10 m). Patru din ele sunt conectate prin şei cu înǎlţimi de 2-4 m faţǎ de suprafaţa adiacentǎ.   

  La Sud de acest aliniament se desfǎşoarǎ un al doilea grup de guruieţe. Regularitatea dispunerii lor este mai puţin evidentǎ decât în cazul primelor patru. Dar şi acestea pot fi unite printr-o linie Vest – Est. Spre deosebire însǎ de primele patru, axele lor mari cad oblic pe aliniament și sunt conectate printr-o şa foarte înaltǎ; unele sunt izolate. Înǎlţimile celor patru guruieţe sudice sunt mai mici (5 – 9 m). Poziţia lor inferioarǎ pe versant amplificǎ aspectul impunǎtor al movilelor nordice.

Nivelul de cunoaştere a piramidelor de pǎmânt se aflǎ la stadiul legendelor şi al presupunerilor. Oamenii de ştiinţǎ nu au întreprins acţiuni concrete; în schimb demersurile jurnalistice au fost numeroase, iar piramidele au fost mediatizate prin presa scrisǎ, Internet, TV. Aceastǎ denumire (“piramide”), pe care am preluat-o şi noi, este utilizatǎ de jurnalişti, de turişti ori de cercetǎtorii de ocazie, adicǎ de aceia care le popularizeazǎ, inducându-le totodatǎ o aurǎ enigmaticǎ, în mod voit sau involuntar. Dupǎ cum am vǎzut anterior, denumirea se aflǎ într-o concordanţǎ firavǎ cu realitatea.

  Legenda spune cǎ din terenul mlǎştinos situat în apropierea guruieţelor, un balaur mare a ieşit şi a scuipat pǎmânt, creând movilele care se observǎ astǎzi. O altǎ variantǎ spune cǎ “În urmă cu mulţi ani acest ţinut ar fi fost stăpânit de o prinţesă pe nume Şona. Într-o zi regatul ei a fost atacat de nişte uriaşi care au venit de peste munţii Făgăraşi. Uriaşii au trecut prin apa Oltului. Ajunşi în acest loc şi-au scuturat noroiul de pe picioare, iar bucăţile de pământ depus sunt de fapt aceste movile.”

  Se mai spune cǎ guruieţele ar fi fost fǎcute de turci. În timpul campaniilor spre Apus, treceau pe aici şi îşi lǎsau din turbane pǎmântul cǎrat de acasǎ.

          Sunt amintite şi populaţiile celte şi scite, care au traversat la un moment dat şi spaţiul românesc. Aceste popoare obişnuiau sǎ-şi îngroape cǎpeteniile împreunǎ cu podoabe valoroase în astfel de movile, denumite tumuli.

          O altǎ ipotezǎ spune cǎ guruieţele ar fi vestigii dacice.

          Cât adevǎr se aflǎ în toate aceste legende şi presupuneri, vom încerca sǎ descoperim în cele ce urmeazǎ. Ce sunt de fapt aceste guruieţe? Cine le-a ridicat? Ce se aflǎ înǎuntru?

 Пирамидальный комплекс Шона в Румынии

 Пирамидальный комплекс Шона в Румынии

 Пирамидальный комплекс Шона в Румынии

 Пирамидальный комплекс Шона в Румынии

 Пирамидальный комплекс Шона в Румынии

 

 

Sursa