Piraterie biologică americană

/ Vizionări: 3604

Piraterie biologică americană

Piraterie biologică americanăResursele mondiale aparţin Americii. Această presupunere poate fi ilustrată de statisticile, prezentate în Raportul Dezvoltării Umane, care au fost publicate în cadrul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Deci, americanii consumă mai mult de jumătate din mărfuri şi servicii mondiale. Populaţia americană cheltuie  mai mult de 10 miliarde de dolari pe an numai pentru  hrana  animalelor de companie, ceea ce este cu 4 miliarde de dolari mai mult, decât cantitatea necesară pentru o dietă sănătoasă a populaţiei lumii, America consumă produse cosmetice la 8 miliarde de dolari, cu 2 miliarde de dolari mai mult, decât suma cheltuielilor anuale la nivelul mondial în învăţământul primar, capitalul a trei celor mai bogaţi americani depăşeşte produsul intern brut comun al 48 de ţări mai puţin dezvoltate.

Cumpărând cea mai mare parte a resurselor mondiale, America şi-a pus acum ochii pe cele încă rămase în ţările în curs de dezvoltare: flora, fauna, diversitatea speciilor şi chiar ADN-ul oamenilor de pe planetă. Companiile biotehnologice americane încearcă să-şi atribuie cunoştinţe vechi şi înţelepciunea popoarelor indigene. Cunoştinţele şi competenţele oamenilor au evoluat peste milenii. Ei au crescut şi au polenizat  flori, au domesticit animale sălbatice, au fabricat medicamente din plante şi ierburi şi au utilizat metodele, care în timpul nostru sunt asociate ferm cu biotehnologii, au folosit organisme vii în procesul de pregătire a diferitor produse alimentare, timp de secole au îmbunătăţit soiuri de plante şi rase de animale. În timp ce proprietatea intelectuală a cetăţenilor americani şi europeni este protejată, cunoştinţele tradiţionale au rămas neprotejate. Acordul privind protecţia drepturilor de proprietate intelectuală nu include tehnologii, legate de plante şi produse alimentare, elaborate în baza cunoştinţelor tradiţionale vechi.

Piraterie biologică americanăAstfel, companiile americane biotehnologice şi agricole în mod nepedepsit îşi atribuie cunoştinţele. Tehnologiile  aborigene de cultivare a plantelor şi prelucrarea lor au devenit obiectul exproprierii intelectuale. O astfel de rapacitate nu numai priveşte oamenii de ceea ce le aparţine pe bună dreptate, dar, de asemenea, are consecinţe devastatoare pentru viitorul lor. De exemplu, locuitorii Anzilor nu mai pot folosi unele plante din ecosistemul lor natural. În rezultat se vor ruina mii de fermieri mici, majoritatea dintre care sunt indieni. Este posibilă, o altă opţiune: pământul va nimeri în utilizarea exclusivă a companiilor americane care deţin brevetul. Însă pirateria biologică americană nu se limitează la ierburi şi plante medicinale, ea se extinde la ADN-ul uman. America nu recunoaşte faptul că tehnologia genetică este fundamental diferită de biotehnologia tradiţională. Nu recunoaşte şi apariţia problemelor noi, legate de sănătate şi mediu, care, inevitabil vor apărea cu dezvoltarea tehnologiilor genetice. Statele Unite ale Americii contracarează regulat Convenţia privind diversitatea biologică, care a devenit prima încercare internaţională de a stabili standarde şi reglementări formale pentru organisme modificate genetic (OMG-uri) şi produse care conţin OMG-uri. În primul rând, la insistenţa Statelor Unite, termenul "OMG" în proiectul protocolului a fost înlocuit cu "organisme vii modificate". În al doilea rând, în ciuda faptului că există dovezi ştiinţifice despre pericolele OMG-urilor pentru mediul şi sănătatea, Statele Unite nu sunt de acord că "principiul precauţiei" ar trebui să fie primordial în protocol.

Piraterie biologică americanăÎn baza acestui principiu, pentru prima dată formulat în Convenţia-cadru privind schimbările climaterice din 1992,  stă ideea că biotehnologia poate avea consecinţe potenţial periculoase, şi că, prin urmare, noi trebuie să fim extrem de atenţi şi precauţi cu formele genetice de viaţă noi. Acest principiu, acum inclus în multe legi internaţionale, devine primordial în politica ştiinţifică a Uniunii Europene şi are o influenţă crescândă în cazurile când există riscul consecinţelor periculoase pentru mediul înconjurător sau sănătatea umană, animale sau plante. Statele Unite sunt cel mai mare producător şi exportator al organismelor modificate genetic şi unică ţară, care respinge acest principiu. SUA a acuzat ţările în curs de dezvoltare, care lucrează pentru consolidarea bio-securităţii şi au aderat la Convenţia privind diversitatea biologică, de blocare a comerţului internaţional şi le ameninţă cu sancţiuni OMC.

 

 

Sursa

A PHP Error was encountered

Severity: Warning

Message: file_get_contents(https://viza.md/md/latest.rss/6): failed to open stream: HTTP request failed! HTTP/1.1 403 Forbidden

Filename: rss-import/function.php

Line Number: 137