MOLDOVENII.MD

Primăvara în Italia. Raport în imagini

Primăvara a sosit în Italia cu o lună mai devreme decît în Moldova. Aici primăvara își are farmecul său. Acum în Italia e o explozie a copacilor înfloriți, de flori și a tuturor culorilor vii ale naturii. Covorul din flori de mușețel, de căpșuni, păpădii și o mulțime de flori decorative atrag insectele, păsările, animalele și oamenii. Italia este o țară cu o diversitate naturală imensă. Relieful pestriț i-a determinat pe italieni să recurgă la soluții inginerești ingenioase pentru a amenaja confortabil landșaftul. Văile, unde bicicletele sînt folosite drept mijloc de transport, ne oferă doar impresii plăcute, deoarece nu impun obstacole, munții, stîncile și vulcanii. Italia se află la frontiera celor două stihii: apa și pietrele. Munții, peșterile și strîmtorile – sînt creații ale unui sculptor iscusit – natura. Cascadele, rîurile de munte, marea, apa, ce scaldă țărmurile Italiei sînt unul dintre instrumentele firești ale acestui „sculptor”, care și în prezent își desăvîrșește măiestria, care este cu mult mai veche și grandioasă decît ingineria întregii civilizații umane.

Cristalele albe ale Europei – Alpii, este o lume uimitoare a vîrfurilor zîmțate, a stîncilor periculoase și a prăpastiilor, acoperite cu un strat alb și strălucitor de zăpadă și gheață, printre care în văile „țării” muntoase din Alpi, lucesc zeci de lacuri adînci și foarte curate. Cele mai adînci din lacurile de munte ale Italiei de Nord: Como, Lago Majore și Garda. Vizitînd acești munți, această natură minunată a Italiei, vă veți convinge că acestea nu sînt doar lacuri, ci o parte din oceanul mondial, deoarece aparent, ele sînt atît de imense și adînci, curate, cu caracterele lor „rebele”, cu valurile sonore și rapide și cu respirația refluxurilor. Precum puteți vedea pe hartă, Alpii împrejmuiesc baza peninsulei Apenină și se întind pe teritoriul din Nordul Italiei, unde servesc drept frontieră pe apă. Închipuiți-vă aceste valuri puternice, ce se nasc în zăpadă, atingînd pînă la 20 de metri grosime, iar apoi se împrăștie și-și duc apele în Marea Mediterană, Marea Nordului și Marea Neagră.

Frumusețea Alpilor este fermecătoare, în special, primăvara. Combinația dintre văi și munți creează condiții unice, cînd la sudul munților puteți admira landșaftul sub-tropicelor mediterane, cîmpiile veșnic verzi, iar în văile unde migrează aerul rece din ghețari este destul de răcoare și sînt amplasate stațiuni balneare.

O notă interesantă: majoritatea plantelor din renumitele ronduri alpine își au originea în văile muntoase. Iar animalele și plantele, ce poartă numele Alpi sînt o mulțime. Anume această zonă a naturii este studiată din timpurile străvechi de către savanții, care au descoperit fenomenele naturii, specifice munților. De la denumirea „marilor” munții ai Europei s-au format așa cuvinte ca „alpinism”, „tabără alpină” etc.

Totodată, italienii au învățat să-și includă ingenios în acest minunat peisaj instalațiile și gospodăriile lor, agricultura și industria, fără să dăuneze mediului înconjurători, protejînd biodiversitatea, îmbogățind relieful și peisajele cu stilul lor rafinat. Primăvara Italiană trebuie privită cu propriii ochi pentru a înțelege despre ce vorbesc în această relatare. Pozele sînt cele c vor putea reda o mică parte din atmosfera Italiei, însă în măsura sensibilității tehnicii.

Cum rămîne cu temperamentul italian?

Acesta, ca și natura Italiei, este rebel și foarte emoțional. Italienii preferă să-și exprime sentimentele prin sunete. Fiecare cuvînt sună cu intonații cunoscute, vii și tari. Aici se vorbește mult. Și se cîntă mult. Chiar cînd nu au despre ce vorbi, cînd nu prea sînt gînduri, oamenii își exprimă în cuvinte emoțiile. Țipă, optează, vorbesc tare, rîd în hohote, șuieră și foarte rar tac. Doar dacă o ac de dragul companiei. În general, pentru a înțelege temperamentul italian, trebuie să-i ascultați pe italieni în mediul lor firesc.

Pe străzile orașelor nu vei întîlni italieni rușinoși. Lor nu le este caracteristică modestia și reținerea. Ei sînt opusul – fără limite, pasionali, deschiși, se lasă duși de val, fără inhibiții și fără a vedea obstacole. Sînt un popor foarte independent și liber. Mulți tineri se ocupă cu sportul și duc un mod de viață sănătos. Bărbații joacă fotbal, baseball, femeile – rugby. În parcuri veți vedea la fiecare pas atleți și bicicliști. Iar bazinele, private și publice, se află la o distanță de jumătate de kilometru unul de altul. Vîrstnicii adoră animalele. Pentru ei animalele de companie sînt niște prieteni apropiați. Familiile italiene călătoresc, se odihnesc, se joacă, mănîncă și chiar fac cumpărăturii împreună cu patrupezii lor. Aceștia sînt iubiți și cinstiți în așa măsură, încît în parcuri și scuaruri poți vedea monumente. Uneori, animalelor li se permite mai mult decît stăpînilor.

Rîurile din Italia, la prima vedere, par foarte liniștite, deoarece au albii largi și adînci. Însă nu trebuie să vă faceți iluzii. În realitate scăldatul în rîuri este forate periculos. Primăvara, mai ales rîurile mari și rapizi strămută pietrele și peștele, care încearcă să se opună curenților de apă, care care vrea să se încălzească la soare. Aici sînt puțini care se încumetă să se scalde. Gălăgia și ropotul apei, conduc la suspiciuni întemeiate. Dar nu va fi oare acest scăldat ultimul? Unde anume veți reuși să ieșiți la mal? Dacă veți pune aceste întrebări, atunci localnicii vă vor convinge să nu faceți acest lucru, măcar nu în ochii lor.

În schimb, pe malul numeroaselor rîuri și rîulețe pot fi admirate fauna de rîu. Pești, lebede, broaște țestoase, țînțari și multe specii de păsări necunoscute – semnul unei naturi vii cu acces la apă. Oamenii la fel se adună în aceste locuri și savurează această idilă, se relaxează, fără complexe, în poze firești.

Mai puțină toleranță este manifestată față de copiii mici în locurile publice. Nu în fiecare hotel sau apartament sînt cazați oaspeți cu micuți. Localurile sînt destinate, în special, maturilor, deseori, persoanelor în etate. Iar terenurile pentru copii, deși sînt amenajate foarte bine, sînt puține. Pentru că părinții și copiii se odihnesc în aceleași parcuri. Totodată, sînt multe gherete cu înghețată și coctailuri, unde pot fi aduși copiii și unde aceștia vor fi primiți cu brațele deschise.

În regiunile muntoase, arhitectura își are particularitățile sale. Fiecare oraș e unic în felul său. Iar dacă privești de sus, poți vedea în primul rînd, lipsa șabloanelor amplasării orizontale a străzilor, precum și abordării limitate a decorului exterior. Străzile verticale, îndreptate în sus, se învecinează cu strîmtorile, cascadele și pur și simplu cu apa ce se prelinge prin pietre. Tuneluri, case, construite în stînci, garaje, curți pe terase, create de om pe pantele abrupte nu pot să nu încînte numeroșii turiști, ce vin din toate colțurile lumii pentru a vedea, a auzi și a inspira aroma orașelor alpine de primăvară. Plimbarea pe serpentine și odihna la umbra cedrilor este o adevărată plăcere chiar și pentru cei mai experimentați călători, care au văzut o mulțime de peisaje în calea lor. Admirarea liniștită și setea de a cunoaște aceste meleaguri nu te lasă să obosești. Pentru a admira toate acestea e suficient să vezi, însă pentru a înțelege – trebuie să vizitezi aceste locuri.

Călătorilor le recomandăm să vină numaidecît în Italia măcar o dată în viață primăvara pentru a se plimba prin parcurile naționale, grădinile botanice, vilele luxoase, plajele, și acolo unde vă va chema dorința intuitivă și liberă de stereotipuri de a descoperi viața, de a savura natura și oamenii.

Anna Cunts