Primele cărți tipărite în Moldova

Primele cărți tipărite în Moldova

În anul 1636 Varlaam, mitropolitul Moldovei, scria ţarului rus Mihail Fiodorovici, informîndu-l despre osîrdia sa de a tălmăci în limba moldovenească tîlcuirea evangheliei de mitropolitul Calist „... să o citească prin biserici întru povăţuirea credincioşilor moldoveni”. Totodată îl înştiinţa pe monarhul rus că „tălmăcirea este gata şi îi scrisă, rămînînd numai să fie dată la tipar...” Mitropolitul moldovan cere „ajutorinţă şi de la darnica voastră împărăţie pentru treaba aceasta”. Răspunsul ţarului a rămas necunoscut.

La rugămintea domnitorului Vasile Lupu, Frăţia Stavropighiei din Lvov, vestit centru de culturalizare, şi mitropolitul Kievului Petru Movilă ajută să se înfiinţeze la Iaşi prima tipografie din Moldova. Instalată la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi, ctitorită de V. Lupu, tipografia condusă de trimisul lui P.Movilă, Sofronie Poceaţkii, la 1643 scoate la lumină prima tipăritură moldovenească numită Cazania lui Varlaam. Însă asprele vremi de atunci nu erau priincioase activităţii editoriale: tiparniţa de la Trei Ierarhi a funcţionat numai vreo trei decenii. Munca de tipărire va reîncepe în Moldova către sfîrşitul veacului al XVII-lea datorită grijii mitropolitului Dosoftei.

Pentru Moldova se tipăreau cărţi la Kiev, precum aflăm din prefaţa lui P. Movilă la Triodul în flori, dedicat fratelui său Moise Movilă la venirea acestuia la tronul Moldovei. Literatura religioasă în Moldova s-a afirmat şi a rămas în istorie, întîi de toate, prin scrierile mitropoliţilor Anastasie Crimca (1570-1629), Varlaam (1590-1657), Dosoftei (1624-1693).

Răspunzînd rugăminţilor „mitropolitului de Ţara Moldovei” Dosoftei, patriarhul Rusiei Ioachim trimite (1679) în Moldova o tiparniţă, cum era pe atunci - de lemn şi toate cele trebuincioase. Pe lîngă tiparniţă ierarhul moscovit mai trimite şi o scrisoare, unde-i dă apreciere cărturarului nostru - Dosoftei, numindu-l „ierarh înţelept”, „păstor cu minte aleasă”...