Pustiu ca soarele
Pustiu ca soarele
Acest text este inspirat de soare. Eu doar l-am imaginat, uitându-mă prin fereastra maşinii în timp ce conduceam de-a lungul traseului dimineaţa. Pur ţi simplu l-am văzut. Dvs. nu aţi retrăit brusc un sentiment de bucurie, conştientizând, că avem o stea proprie?
Nu, ei bine, în copilărie noi toţi am cântat "Fie soare întruna" şi lucruri similare, dar aici vorbesc despre ACUM. Ştiaţi, că avem o stea proprie? Doar în univers sunt mai multe locuri unde nimeni nu are nici o stea.
Iar noi - avem.
Nu ne putem uita la el, privim în altă parte, dar în acelaşi timp, fără el se va prăbuşi complet toată realitatea noastră.
Pentru că Soarele emană această realitate.
Nu e de mirare că faraonul egiptean Enhaton (care el însuşi nu a fost în întregime de origine umană), a răzuit de pe pereţii templelor şi mormintelor în panteonul egiptean intreg zei-animale, şi a spus că toţi aceştia sunt coduri false, iar pentru noi are sens doar un singur lucru - Soare.
Dacă observăm lumina noastră interioară, practicând tăcerea, putem descoperi Soarele în noi înşine. Despre acesta au fost scrise două parabole.
Prima parabolă este scrisă de Soarele în mine. A doua - de Sigismund Krzhyzhanovsky.
Parabola 1. Pustiu ca soarele
Fiecare primeşte doar ceea ce vrea, ce caută şi ceea ce devine.
Cine este în căutarea durerii, acel o poartă la alţii, şi cu timpul, ca şi o albină, colectând durerea ca polenul de pe flori, aduce înapoi o recoltă bogată de miere.
Cine este în căutarea unui lucru, acelui timpul aduce acest lucru, şi el devine un lucru.
Cine caută glorie, acelui timpul aduce glorie, dar gloria este făcută din spumă, şi la vânt ea se întăreşte rapid, devenind un miez putred.
Cine este în căutarea celor vinovaţi, acelui timpul aduce vina.
Când timpul aduce lucrul dorit, el încasează o plată în monedă convenabilă numai lui. Cine a primit lucrul dorit, plăteşte cu bucurie.
Cel care caută bucuria, o primeşte imediat şi fără întârziere, deoarece ea nu a plecat nicăieri.
Parabola 2.
Toată lumea crede că Soarele este plin de energie, şi prin urmare în mijlocul lui trebuie să se producă ceva special. Oamenii de ştiinţă cred că soarele este un gaz, care arde, şi alte tipuri de materie.
Dar Soarele este gol în interior. Pentru că numai din Vid, din Nimic, poate apărea Lumina.
Dacă sunteţi în căutarea bucuriei – deviniţi pustii ca Soarele.
130