Sat elvețian împotriva unui proiect minier în valoare de 1.2 miliarde de dolari

/ Vizionări: 3550

Швейцарское село

 

Sătenii de pretutindeni ar fi încântați să știe că mai mult de un miliard de dolari se află în depozitul geologic de sub satul lor. Nu însă și cei din Elveția.

În Alpii elveţieni este situată staţiunea de schi ecologică Whitepod eco resort
În Alpii elveţieni este situată staţiunea de schi ecologică Whitepod eco resort

Nu este o întrebare cu care să te întâlnești prea des în viață, iar răspunsul lor a fost unul pe care puțini oameni l-ar da într-o situație asemănătoare. Dar atunci când locuitorii unei văi alpine au fost puși în fața posibilității de a câștiga câteva milioane de lire sterline, aceștia au spus „NU”.

Băncile elvețiene s-ar fi umplut cu lingouri de aur, însă locuitorii unui grup de sate din Valea Medel s-au arătat mai puțini dornici să „dezgroape” proprii lor munți.

După luni de dezbateri aprinse, sătenii au votat într-un referendum organizat săptămâna trecută oprirea unei companii canadiene de a prospecta zăcământul aurifer estimat la o valoare de 1.2 miliarde, aflat la poalele munților înzăpeziți din jur. Ar fi fost prima mină de aur din Elveția, însă localnicii s-au înspăimântat la gândul de a transforma valea într-o versiune în miniatură a ceea ce s-a întâmplat la Klondike. În acest fel, au respins 40 milioane de franci elvețieni (27 milioane de lire sterline) – o sumă importantă pentru cei 450 locuitori din pitoreasca vale. „A fost într-adevăr o luptă între cele două jumătăți ale satului, pentru și împotriva minei. O mulțime de oameni preferă să nu discute despre asta”, a spus proprietarul unui magazin de brânzeturi.

Швейцарское село

Centrul de mediu Umwelt Arena de la Rene Schmid Architekten. Spreitenbach, Elveția
Centrul de mediu Umwelt Arena de la Rene Schmid Architekten. Spreitenbach, Elveția

Rezultatul referendumului a fost fără echivoc – în timp ce 90 de oameni au fost în favoarea exploatării, 180 s-au impus categoric. Mulți s-au temut că frumoasa vale cu păduri de conifere și ape cristaline ar fi fost pentru totdeauna distrusă de mina de aur, care ar fi dizlocat aproximativ cinci milioane tone de rocă.

Atunci când reporterii de la The Sunday Telegraph au vizitat satul Curaglia, au fost impresionați de liniștea care domnea acolo, întreruptă doar de clinchetul clopoțeilor de la gâtul caprelor. În timpul iernii, drumurile care fac legătura cu valea Medel sunt frecvent închise din cauza avalanșelor și a zăpezii.

„Mina ar fi avut un impact economic puternic asupra acestei regiuni, dar cu costuri uriașe pentru mediul înconjurător”, a declarat Nicole Venzin (17 ani), care lucrează într-un magazin de haine în orașul Chur, la 45 mile depărtare, din cauza lipsei locurilor de muncă în vale.

Швейцарское село

Un proiect unic rural din Elveția (+Foto)
Un proiect unic rural din Elveția (+Foto)

Nu doar preocupările pentru calitatea mediului au adus votul negativ al locuitorilor. Tinerii din aceste sate sunt îngrijorați și pentru faptul că cei 200 de mineri care ar fi lucrat aici, le-ar fi putut fura prietenele. Nici fetele nu au fost încântate de perspectiva unui aflux de nou-veniți. „Nu vreau o mulțime de străini care să lucreze aici” a declarat Iris Monn (25 de ani), unul din administratorii văii care a votat contra proiectului. „Aici este o zonă foarte liniștită. Însă dacă mina era aprobată, am fi avut aici o mulțime de oameni și utilaje”.

Lorena Bundi (17 ani), care lucrează deja într-o farmacie, a declarat: „Am fi avut mai mulți copii în școli, iar asta ar fi fost bine pentru comercianții locali, dar ce se întâmpla cu râurile în care pescuim.”

Thomas Boehm însă (41 ani) spunea că mina ar fi dus, pe termen lung, la o inversare a declinului demografic. Nouăzeci de locuitori au peste 75 de ani, iar tinerii părăsesc repede regiunea din cauza lipsei locurilor de muncă. Nu există teleschiuri sau cabane, iar turiștii care vin aici sunt pescarii, drumeții și vânătorii de cerbi și căprioare. „Mina ar fi fost un lucru pozitiv. Uitați-vă la această imagine”, a spus el, arătând spre o fotografie alb-negru a satului de acum 60 de ani, care prezintă doi copii murdari jucându-se pe o alee neasfaltată. „Dacă nu se întâmplă ceva nou aici, valea va reveni la cum era atunci. Nu mai este nici un viitor pentru tineri. Satul este pe moarte, iar oamenii nu se gândesc dincolo de ziua de mâine” a declarat domnul Boehm, un german care a trăit în Elveția timp de 18 ani.

Швейцарское село

Casa de lemn din Elveția
Casa de lemn din Elveția

Unele foraje din anii 1980 și testele geologice mai recente au arătat că vârfurile înzăpezite ce înconjoară Valea Medel sunt bogate în minereu de aur. Testele au arătat, de asemenea, că piatra locală conține 10 grame de aur pe tonă, de două ori mai mult față de valoarea de referință pentru o mină considerată viabilă. Nimeni nu știe cât de mult aur se află acolo cu adevărat, pentru că referendumul a anulat posibilitatea continuării explorărilor. Dar John Watson, președinte și CEO al companiei, a estimat că mina ar fi dat aproximativ 800.000 uncii de aur (o uncie are 28.35 grame) care, la prețurile de azi ar fi fost în valoare de 1.2 miliarde dolari.

Sătenii ar fi primit aproximativ 30-40 milioane franci elvețieni în cazul aprobării proiectului, iar prin reducerea taxelor locale zona putea fi reconfigurată economic, dacă s-ar fi aprobat în unanimitate exploatarea minieră la referendumul de duminica trecută. „Aceasta ar fi necesitat o suprafață destul de mică. Dacă sunt dezamăgit de decizia lor? Răspunsul meu este DA.”

Mina nu ar fi fost o exploatată la zi în această vale. „Ar fi fost accesibilă printr-un tunel în munte” a mai spus domnul Watson la telefon din Colorado.

Centralele solare plutitoare pe lacurile elvețiene
Centralele solare plutitoare pe lacurile elvețiene

Unul dintre cei mai mari susținători ai minei a fost Peter Binz, primarul văii, a cărui viziune pentru afaceri a fost confirmată de slujba sa în cadrul PrincewaterhouseCoopers din Zurich. „Populația se află în declin – 850 de oameni locuiau aici în 1960 – așa că suntem în căutarea unor noi oportunități. Mina ar fi adus o reîmprospătare zonei. Nu putem sta ca un muzeu – trebuie să construim un viitor tinerilor noștri. A nu face nimic nu este o opțiune – în acest fel vom dispărea ca și comunitate.”

Astfel de argumente nu au reușit să convingă majoritatea locuitorilor văii Medel. De fapt, nu trebuie să ne surprindă deloc această situație, având în vedere că Elveția a fost renumită secole la rând pentru conservatorismul său.

„Banii ar fi fost ceva frumos, a spus Nicole Venzin, o tânără de numai 17 ani, dar ce fel de viitor vom avea dacă distrugem mediul înconjurător?”

Sătenii din Valea Medel au dat o lecție României, mai ales pe fondul tensiunilor legate de proiectul de la Roșia Montană. Cuvintele tinerei Nicole Venzine ar trebui să se audă și pe buzele locuitorilor de la Roșia Montană: ce fel de viitor vom avea dacă distrugem mediul înconjurător?