Senzaţional! Larvele moliei de ceară (găselniţei) pot prelucra plasticul!

/ Vizionări: 132

Сенсация! Личинки восковой моли могут перерабатывать пластик!

Larva moliei de ceară sau găselniţa este cunoscut prin fermenii săi capabili să proceseze ceara. Iar precum se ştie, ceara nu poate fi descompusă. Dar, recent s-a stabilit că ceara nu este singurul material, procesat de această larvă. Ea mai poate descompune şi plasticul. Este un adevărat salt în domeniul de utilizare a deşeurilor din plastic.

Omizile mari Galleria mellonella pot descompune polietilena – unul dintre materialele cele mai des utilizate şi cele mai greu procesate şi periculoase pentru natură.

Radiaţii şi poluarea împotriva ecologiei în casă
Radiaţii şi poluarea împotriva ecologiei în casă

Ca şi alte mari descoperiri şi inovaţii, şi această descoperire a fost accidentală. Biologul Federica Bertocchini de la Institutul de biomedicină şi biotehnologie din Cantabria din Spania se ocupa cu apicultura. Pentru înlăturarea dăunătorilor din prisaca sa, ea utiliza pachetele din polietilenă. Iar dăunători erau omizile Galleria mellonella, care deseori atacă stupii şi mănîncă mierea şi ceara. Bertocchini a depistat cu mirare că în pachete au apărut găuri. Ea a luat legătura cu colegii săi de la Universitatea din Cambridge Paolo Bombelii şi Christopher Haw. Imediat ce au văzut aceste găuri, reacţia lor a fost imediată: noi trebuie să studiem acest fenomen şi să înţelegem cum s-a întîmplat.

Vom menţiona că omizile nu sînt primele fiinţe vii care pot mînca plasticul: recent a fost stabilit că unele bacterii şi viermii de făină devorează plasticul, dar nu cu o aceeaşi viteză cum o fac omizile Galleria mellonella! Iar ţinînd cont de viteza nebună, cu care această larvă mănîncă plasticul, acest fapt este foarte promiţător.

Experimentul a fost simplu – savanţii au luat două pachete identice şi le-au „propus” omizilor Galleria mellonella şi bacteriilor menţionate mai sus. Primele găuri în pachetul pentru larve au apărut în 40 de minute, iar peste 12 ore, ele au redus masa pachetului cu 92 de grame, în timp de bacteriile pot descopune pachetele cîte 0,13 mg pe zi.

„Dacă de acest proces chimic răspunde un ferment, atunci producţia lui pe scară largă cu utilizarea metodelor biotehnologice ar putea fi destul de reală”, spune Bombelli.

Aceasta înseamnă că problema plasticului ar putea fi soluţionată nu prin înmulţirea a milioane de larve la gunoişti, dar elaborînd o soluţie biotehnologică, în baza principiilor de devorare a pachetelor de către omizi.