Sfaturi «alternative» pentru grădinari

Foarte des suntem obișnuiți să facem ceva, căci ”așa fac toți”. Cine, când, și, cel mai important, de ce a început s-o facă - nu este clar, dar dacă vecinul sapă grădina, atunci trebuie s-o săpăm și noi, căci "ce-o să gândească oamenii?" Să încercăm să respingem unele dintre cele mai comune stereotipuri și să oferim unele alternative, poate chiar prejudiciabile.

Ca solul să fie moale, trebuie să fie săpat și afânat cât mai des

În natură totul este bine gândit, totul este echilibrat. Dacă există sol, care dă viață plantelor, atunci există și insecte, și râme, și microorganisme care îl prelucrează. Acești mici "muncitori" lucrează cu succes de milioane de ani, creând în sol mii de canale, ceea ce îl face structurat ca o buretă. Săpând, noi distrugem canalele și solul devine compactat. Pentru a-l face din nou moale și structurat, noi iarăși îl săpăm și îl afânăm, și e un cerc vicios.

Pentru ca solul să fie moale, nu trebuie prelucrat mai adânc de 5 cm, deci se poate folosi doar sapa și prășila (ploskorez, cultivator manual cu lamă). Iar afânarea mai adâncă o vor face gândacii și râmele.

O grădină bună este o grădină ”curată” de buruiene

În natură nu găsim sol gol și ”curat”, este ceva nefiresc. Pe orice petic de pământ vrea să crească ceva. Desigur, acestea vor fi buruienile, niște plante nedorite de noi; astfel luăm sapa și începem (sau, mai degrabă, continuăm) lupta împotriva legilor naturii, lupta care este imposibil de a o câștiga. În plus, solul deschis, ”curat” evaporă instantaneu apa ce se conține în sol, inclusiv cea cu care udăm plantele.
Solul nu trebuie să fie lăsat deschis. Pentru a conserva umezeala și suprima buruienile, e nevoie de mulci.
Când punem mulci dispare nevoia de a săpa și prăși: buruienile, practic, nu cresc; după udare pe sol nu se formează crustă. Un mulci organic ”respiră”, împiedicând doar trecerea luminii prin el, dar nu și apei și aerului.

Îngrășămintele minerale sunt esențiale pentru dezvoltarea normală a plantelor

Îngrășămintele minerale nu prezintă o necesitate reală. Natura nu produce îngrășăminte minerale, dar formează și utilizează doar cele organice (humusul, compostul). Ingrășămintele chimice pot fi folosite, dar într-un sol prelucrat tradițional, "greșit", nu sunt doar ineficiente, dar pot fi chiar dăunătoare.

Cel mai bun îngrășământ este cel organic. Solul "corect", natural (care nu este săpat, și e acoperit cu mulci) este suficient saturat de compost, pe care îl produc un număr mare de "locuitori subterani" ai săi.

Împotriva dăunătorilor este necesar de luptat folosind substanțe chimice.

Puteți folosi substanțe chimice, dar cu prudență și doar în ultimul rând. Produsele chimice acționează în calitate de antibiotice - ucid fără discriminare: și microorganisme dăunătoare, și cele utile. Și iarăși ne întoarcem la natură. Eliminând un dăunător, creăm un mediu foarte confortabil pentru creșterea altuia. Și atunci avem nevoie de și mai multe substanțe chimice ca să-l distrugem pe acesta.

Culturile combinate în mod corespunzător sunt mult mai eficiente în lupta cu dăunătorii și nu creează un risc pentru insecte benefice. De exemplu, plantați câteva plante de salată împreună cu ridiche, și puricii vor dispărea de pe plante crucifere.

Atunci, ce sfaturi să urmăm?

Observați cu grijă plantele, și urmați sfaturile lor, cât de ciudat n-ar suna. Îngrijirea grădinei se poate compara cu creșterea unui copil. Psihologii spun că înainte de a pedepsi copilul, este necesar de a înțelege de ce a făcut ceva greșit. Așa și în grădină: dacă înțelegeți de ce se întâmplă anumite procese, îngrijirea nu va aduce oboseală și frustrare, ci doar satisfacție și roadă bună.