Strategia de dezvoltare a Moldovei pînă în anul 2025

/ Vizionări: 7050

Strategia de dezvoltare a Moldovei pînă în anul 2025

a. Strategia dezvoltării − calea sigură de ieşire din criza economică, stabilizarea şi modernizarea ţării

Strategia de dezvoltare a Moldovei pînă în anul 2025Pe parcursul ultimilor douăzeci de ani societatea moldovenească se află într-o stare permanentă de transformări (reformare) fără o perspectivă clară de finalitate a reformelor începute şi găsirea unei balanţe stabile în sferele activităţilor vitale. Faptul că această etapă a dezvoltării statului este cea mai complicată este determinat de tranziţia incompletă de la trecutul sovietic la o democraţie funcţională, la un model eficient de dezvoltare economică şi de guvernare. În ultimii ani, din anumite motive, cu caracter intern şi extern, ţara s-a pomenit într-o criză social-economică profundă, ceea ce a agravat considerabil perioada de stagnare practic în toate sferele de activitate ale societăţii şi statului. Fenomenele negative ale sistemului economic şi politic s-au reflectat dureros asupra celor mai importante domenii de viaţă ale moldovenilor, au amplificat problemele sociale, tendinţele de polarizare din societate, dar şi manifestările de înstrăinare şi intoleranţă din mediul social şi cel politic.

Moldova se va alătura acţiunii ecologice „Ora Planetei”
Moldova se va alătura acţiunii ecologice „Ora Planetei”

Devine tot mai evident, că abordările obişnuite, deseori schematice nu oferă explicaţii exhaustive cu referire la ce se petrece în Republica Moldova şi mai ales, nu dau răspuns la întrebarea „ce e de făcut?”. Clasa politică a ţării, care formează structurile statale pentru toate nivelele, are tendinţa de a prezenta directivele politice proprii şi o parte din promisiunile electorale drept strategii de dezvoltare, fără a fi capabilă să ofere societăţii răspunsuri la întrebările cheie – în ce mod şi din contul căror resurse, care va fi ordinea priorităţilor în a realiza o nouă calitate a dezvoltării. Din motivul unei abordări înguste şi a dominaţiei intereselor corporatiste, care e prezentată, de regulă, drept strategie, aceasta are un caracter general şi fragmentar, nu porneşte de la valorile naţionale de bază, dar nici de la interesele şi obiectivele pe termen lung.

Nivelul scăzut de prognozare social-politică în societate, lipsa unei abordări unitare analitice şi sistemice, dar şi o gîndire strategică deficitară, în acelaşi timp, complică mult, pentru clasa aflată la guvernare, posibilităţile de a elabora şi de a propune societăţii o strategie eficientă pentru depăşirea stagnării şi asigurarea mişcării progresive a societăţii. Această stare de lucruri împiedică formarea unui consens al societăţii moldoveneşti, în ce priveşte conţinutul unei noi politici social-economice de dezvoltare, pentru un viitor apropiat, dar mai ales una susţinută şi împărtăşită de întreaga societate. Se acumulează un întreg complex de contradicţii, nerezolvarea cărora limitează posibilităţile Moldovei de a păşi pe calea dezvoltării, care poate aduce prosperitate poporului moldovenesc. Aceste contradicţii de bază sînt următoarele:

Prima, dintre modelul declarat al democraţiei, economiei de piaţă şi practica reală de gestionare politico-statală, eficienţa căreia este subminată de lipsa cunoştinţelor despre lumea modernă; de lipsa dragostei sincere faţă de popor, dar şi a motivaţiei morale de a îmbunătăţi viaţa lui de către eşaloanele superioare ale puterii; iresponsabilitate; nivelul profesional scăzut şi coruperea birocraţiei.

Moldova va primi de la România un grant în mărime de 15 mln de euro pentru combaterea schimbărilor climatice
Moldova va primi de la România un grant în mărime de 15 mln de euro pentru combaterea schimbărilor climatice

Cea de-a doua, dintre necesitatea obiectivă de a dezvolta o economie naţională pe bază antreprenorială şi concurenţială și elementele capitalismului oligarhic. Aceste elemente pot impulsiona lupta între grupările politice şi de business pentru preluarea controlului deplin asupra economiei şi statului în întregime, implicînd în această activitate ilegală majoritatea funcţionarilor de partid şi birocraţia coruptă.

Cea de-a treia, dintre nevoia de cooperare internaţională largă în dezvoltarea economică, între obligaţiile internaţionale şi necesitatea de a dezvolta activităţi economice conform metodelor ecologice şi de a îmbunătăţi calitatea produselor alimentare şi sănătatea cetăţenilor.

Cea de-a patra, între nevoia societăţii de a avea un stat de drept, în care este asigurată, în mod practic, supremaţia legii şi nu un stat nereformat, cu sisteme legale şi judecătoreşti controlate politic, care generează nihilismul juridic în societate şi corupţia în instituţiile publice corespunzătoare.

Moldova creează industria nuciferă
Moldova creează industria nuciferă

Cea de-a cincea, între necesitatea obiectivă de a asigura pacea socială, armonia în societate şi aprofundarea rupturii dintre nivelul de trai al minorităţii bogate şi al majorităţii societăţii, care continuă să sărăcească, între diferitele grupuri naţionale şi etnice, care sînt implicate cu cinism de către politicieni în lupta pentru putere.

Cea de-a şasea, dintre caracterul deschis al societăţii, pluralismul din mass-media şi societatea civilă în dezvoltare, dar şi dintre manipularea din ce în ce mai masivă a opiniei publice prin intermediul acestor mijloace, politizarea şi parţialitatea unui număr mare de organizaţii publice şi ONG-uri

Cea de-a şaptea, între nevoia stringentă de studiere a istoriei veridice, de dezvoltare a identităţii naţionale, patriotismului moldovenilor şi interesele statului vecin, care folosindu-se de lipsa unor astfel de cunoştinţe în rîndul cetăţenilor Republicii Moldova, impune propriile versiuni referitor la originea şi istoria poporului moldovenesc, precum şi sprijinirea conştientă şi inconştientă de către elită a intereselor din afară.

Peisaje fantastice din Moldova (Foto)
Peisaje fantastice din Moldova (Foto)

Aceste disensiuni sînt deja vizibile sub forma ştergerii (spălării) de facto a priorităţilor statale şi naţionale ale moldovenilor, prevalării mentalităţii ariviste a cercurilor de partid oligarhice, în contextul intensificării corupţiei şi a abuzurilor în funcţii, creşterii numărului practicilor ilegale, în lipsa unui control democratic eficient din partea cetăţenilor asupra acelora care îi guvernează. Logica cinică, egoistă a conduitei sociale a majorităţii funcţionarilor publici, dar şi a celor de partid, păturile de „parveniţi”, indică descompunerea morală şi atitudinea nihilistă faţă de societate şi interesele sale de bază. Diferenţa puternică între bogaţi şi majoritatea săracă − cetăţenii ţării, face să crească tensiunea socială în societate, iar nivelul jos de dezvoltare al clasei de mijloc doar sporeşte protestul împotriva nedreptăţii sociale, dar şi intensifică formele sale radicale de manifestare.

Acumularea acestor contradicţii duce la deformarea continuă a contextului socio-cultural al societăţii contemporane moldoveneşti în totalitatea sa, transformînd-o într-o societate cu standarde duble sau chiar triple. Anume din acest motiv, elementele crizei de sistem, crizei generale, în care se află Republica Moldova, necesită în mod obiectiv interpretarea profundă, analitică a realităţii din perspectiva genului de probleme şi fenomene cu care se confruntă societatea, găsirea unor modalităţi de rezolvare a acestora şi asigurarea stabilă a dezvoltării ţării. Strategia de dezvoltare a ţării trebuie să asigure modificări de înaltă calitate, sistemice şi ireversibile în domeniile cheie ale vieţii societăţii în baza principiilor general-democratice şi de durată, valori veritabile ale poporului moldovenesc, bazate pe cultura bogată şi istoria antică.

Dezvoltările actuale şi noile tehnologii în domeniul energiei, care sunt disponibile acum şi în Moldova.
Dezvoltările actuale şi noile tehnologii în domeniul energiei, care sunt disponibile acum şi în Moldova.

b. Actualitatea existenţei unei strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova

Actualitatea elaborării unei strategii de dezvoltare a Moldovei şi necesitatea implementării ei în practică prin realizarea politicilor de stat şi a proiectelor de prioritate naţională este condiţionată de următoarele circumstanţe:

În primul rînd, de necesitatea de a elabora planuri de acţiune cu termen mediu şi lung, fără precizarea suplimentară a măsurilor planificate pentru dezvoltarea societăţii şi a statului în baza intereselor naţionale fundamentale ale societăţii moldoveneşti şi ale statului. Aceste planuri vor desemna vectorii de bază şi modalităţile specifice de aplicare în practică a unei politici eficiente, integrate şi echilibrate interne şi externe, îndreptate spre modernizarea ţării în condiţii de stabilitate şi securitate.

În al doilea rînd, statul ca instituţie de guvernare a societăţii nu poate funcţiona eficient, fără conceptul general, care defineşte principiile de bază şi direcţiile de dezvoltare, reieşind din interesele naţionale fundamentale ale poporului moldovenesc. Acest lucru explică importanţa deosebită a unei analize structurale şi înţelegerea profundă a condiţiilor socio-politice ale formării şi realizării strategiei de dezvoltare a Republicii Moldova la etapa actuală.

În cel de-al treilea rînd , din motivul necesităţii depăşirii fenomenelor de criză şi stagnării societăţii, apare în mod obiectiv necesitatea de a optimiza procesul politico-statal de guvernare şi de a-i asigura stabilitatea, consecutivitatea, succesiunea, reieşind din scopurile clar formulate pe termen lung. De aceea, strategia de dezvoltare trebuie să aibă un caracter pragmatic, realist şi obligatoriu pentru executanţii săi.

În cel de-al patrulea rînd, este nevoie să fie înţeles rolul guvernului, partidelor politice şi a societăţii civile la conturarea strategiilor de dezvoltare a Republicii Moldova, a realizării sale în domeniile prioritare în condiţiile etapei de tranziţie la o democraţie eficientă.

Rolul specific al statului în implementarea reformelor complexe, ascunde pericolul întoarcerii la metodele autoritare de conducere în cazul lipsei controlului democratic din partea societăţii. De aceea, e nevoie de o optimizare hotărîtă a organelor şi instituţiilor puterii publice, în primul rînd, prin debirocratizare şi profesionalism.

În cel de-al cincilea rînd, necesitatea de a explica societăţii moldoveneşti priorităţile de dezvoltare pe termen lung şi a celor mai importante proiecte naţionale în calitate de instrumente pentru aplicarea lor în practică, precum şi excluderea unor erori pe parcursul procesului de implementare al reformelor şi asigurarea unui control democratic asupra procesului de implementare a proiectelor naţionale în viaţă.

E necesar să recunoaştem faptul că, în condițiile unor schimbări istorice drastice elaborarea unor strategii de dezvoltare devine extrem de dificilă. Perioada care urmează este calitativ nouă şi necesită o nouă abordare creativă a căilor de dezvoltare propuse, în timp ce abordarea generală sau practica precedentă sînt insuficiente pentru rezolvarea problemelor stringente cu care se confruntă societatea moldovenească la etapa actuală a dezvoltării sale.

Este necesar să fie formulate şi acceptate ca bază în procesul de elaborare a startegiei de dezvoltare interesele naţionale pe termen lung a societăţii moldoveneşti în interconexiune complexă cu factorii politici, economici şi sociali. Aceasta va permite evidențierea şi fundamentarea direcţiilor prioritare de atingere a unui nivel de dezvoltare economică durabil, de rezolvare a problemelor sociale, de consolidare a democraţiei şi statalităţii moldoveneşti bazate pe principii democratice.

După elaborarea direcţiilor strategice de dezvoltare va urma elaborarea detaliată a măsurilor şi acţiunilor concrete pentru remedierea deficienţelor şi imperfecţiunilor, de consolidare a tendinţelor pozitive, de identificare a celor mai eficiente şi concrete modalităţi de mobilizare a fondurilor şi resurselor pentru implementarea în practică a strategiilor de dezvoltare a ţării.

c. Obiectivele de bază ale dezvoltării Moldovei în procesul civilizaţional contemporan

Sfîrşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea sînt marcate de transformările civilizaţionale complexe ale relaţiilor sociale, economice, conceptuale, culturale şi politice. După revoluţia informaţională a urmat globalizarea informaţiilor, care creează premise pentru o nouă etapă în dezvoltarea umanităţii şi oportunităţi pentru ca Moldova să-şi găsească calea, ajungînd la prosperitate, într-un timp scurt. Esenţa acestor procese, în mare parte, este condiţionată de trecerea de la civilizaţia „industrială” la o societate informaţională integră. Pe de o parte se extind oportunităţile de studiere, de obţinere a cunoştinţelor şi informaţiilor, iar pe de altă parte – de manipulare a opiniei publice şi a conştiinţei anumitor oameni. În pofida caracterului neeterogen, a globalizării în curs de desfăşurare din întreaga lume, care influenţează în mod direct dezvoltarea naţiunilor şi popoarelor, comunităţilor regionale socio-culturale, Moldova, în calitatea sa de societate democratică şi parte componentă a spaţiului european, menţinîndu-şi identitatea sa istorică, culturală, identitatea statală este deja implicată în procesul globalizării informaţionale.

Soluţionarea obiectivelor de modernizare ale ţării în contextul procesului în cauză, trebuie să aibă loc în mod obligatoriu doar cu păstrarea tradiţiilor şi originalităţii poporului, a identităţii sale, dar şi în condiţiile unui proces social-politic controlat, reieşind din interesele pe termen lung ale cetăţenilor Republicii Moldova.

În Moldova trebuie să fie creată treptat o bază post-industrială, prin modelarea unei societăţi inovaţionale, bazată inclusiv şi pe tradiţiile şi experienţa strămoşilor noştri. Acest lucru va îmbunătăţi competitivitatea ţării, dar şi capacitatea statului şi a societăţii de a crea şi a menţine potenţialul cultural, ştiinţifico-tehnologic şi respectiv economic, care va permite să reziste concurenţei cu alte ţări, în toate sferele vieţii. Această competitivitate va asigura condiţii pentru ridicarea standardelor de viaţă ale cetăţenilor ţării şi bunăstarea publică, fiind în acelaşi timp un instrument puternic pentru realizarea intereselor naţionale şi de stat.

Factorii strategici, care au o influenţă decisivă asupra procesului de atingere a competitivităţii Republicii Moldova în contextul globalizării şi a procesului de integrare europeană, sînt profesionalizarea administraţiei publice ca mijloc de îmbunătăţire a eficienţei; factorul de inovare economică; orientarea ecologică a economiei şi dezvoltării sociale; îmbunătăţirea nivelului de educaţie şi al ştiinţei; perfecţionarea infrastructurii informaţionale şi tranziţia spre o societate informaţională; integrarea regională.

d. Direcţiile strategice şi obiectivele pe termen lung

Soluţionarea problemelor stringente, eventual, în baza formării strategiei naţionale de dezvoltare a Republicii Moldova, care trebuie să conţină obiective clar formulate pe termen îndelungat, mecanisme şi mijloace pentru a le atinge, precum şi indicatori concreţi ai dezvoltării calitativ noi.

Strategia ar trebui să răspundă la întrebarea prin ce mijloace, resurse şi care e ordinea priorităţilor în societatea moldovenească reformată vor fi asigurate stabilitatea evolutivă a dezvoltării sociale şi economice, menţinerea păcii civile şi integrităţii statale, precum şi echilibrul dintre interesele civile şi consensul între diferitele forţe politice.

Strategia de dezvoltare ar trebui să asigure mobilizarea resurselor societăţii moldoveneşti, care ar implica întregul său potenţial pentru realizarea proiectelor de importanţă naţională. De asemenea, este necesar să se formuleze un sistem de priorităţi politice şi juridice, norme şi valori, capabile să direcţioneze procesele de reformare a Republicii Moldova în sfera asigurării suveranităţii sale, restabilirea integrităţii teritoriale şi apărarea intereselor naţionale, tranziţia de la poziţiile de stabilizare din sfera socio-economică la dezvoltarea economică accelerată.

În domeniul de reformare a puterii, obiectivul strategic principal va fi transformarea statului într-un instrument eficient al societăţii. Acest scop va fi realizat prin crearea unui sistem eficient de guvernare bazat pe principiul democraţiei şi responsabilităţii necondiţionate a clasei politice în faţa poporului pentru dezvoltarea ţării, în condiţiile controlului democratic al poporului asupra aparatului administrativ şi funcţionarilor publici.

Anume un stat eficient şi modern, instituţiile puterii sale publice, vor asigura independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova, vor crea condiţii pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării, pentru prosperarea ştiinţei şi culturii. În condiţiile actuale, cel mai important factor, care determină dezvoltarea evoluţionistă a societăţii este nivelul de stabilitate socială atins şi de capacitatea de a o menţine timp nelimitat. Pentru Republica Moldova, care se află în plin proces de transformare a unui sistem socio-politic în altul, acest factor este deosebit de important şi semnificativ. Acest lucru se datorează faptului, că nivelul actual de inegalitate socială, ineficienţa dezvoltării economice, interesele externe manifestate şi ascunse determină posibilitatea dezvoltării unor contradicții sociale acute.

Pentru asigurarea unei guvernări eficiente trebuie să fie respectate cu stricteţe normele prevăzute în Constituţie, un sistem politic democratic dezvoltat, o concurenţă politică sănătoasă între principalele partide şi mişcări sociale, un nivel mai ridicat al culturii politice şi al activităţii cetăţenilor, eligibilitatea organelor de conducere într-un proces electoral corect şi transparent, separarea puterii legislative, executive şi judiciare, autonomia locală largă, împreună cu o structură bine constituită şi mai ales ierarhică a puterii care funcţionează eficient „ de la primărie pînă la preşedinte”, o participare activă şi angajată a societăţii civile în abordarea şi soluţionarea problemelor de dezvoltare a ţării.

Nu mai puţin importantă pentru societate este eficacitatea şi transparenţa sistemului puterii de stat, debirocratizat şi purificat de corupţie, care prestează servicii publice de calitate întregii societăţi şi cetăţenilor, în mod particular, activităţile sale fiind orientate spre realizarea obiectivelor strategice trasate de către societate.

Un sistem judiciar independent şi eficient, subordonat oamenilor, va permite cetăţenilor ţării, asociaţiilor obşteşti, agenţilor economici, populaţiei în general să poată hotărî întrebările conflictuale din toate sferele vieţii publice, inclusiv şi relaţiile cu statul, cu cheltuieli minime şi în strictă conformitate cu legea.

Trebuie supuse unei reformări radicale instituţiile securităţii naţionale şi sistemului judiciar, care să funcţioneze în condiţiile unui control democratic eficient, cu competenţe clar definite, într-un cadru exclusiv legal, iar prioritatea primordială a acestor organizaţii ar trebui să fie protecţia persoanei de atentatele criminale.

În domeniul modernizării economiei direcţia strategică constă în dezvoltarea cu succes a ţării, prin crearea unui sistem economic extrem de competitiv, bazat pe principiul libertăţii economice a omului, iniţiativa sa antreprenorială şi participarea eficientă a statului la stimularea activităţii economice, care contribuie la autorealizarea cetăţenilor, la creşterea veniturilor cetăţenilor şi la reducerea sărăciei.

Cu toate acestea, la etapa actuală metodele etatiste de guvernare şi regimul unei democraţii gestionate, slăbirea maximă a elitei opoziţiei şi lipsirea sa de posibilitatea de a concura cu elita de la guvernare, nu duc la modernizarea progresistă profundă necesară pentru dezvoltarea ţării şi păstrează multe dintre dezechilibrele şi punctele slabe ale sistemului socio-economic care a apărut în anii 1990 (structură lipsită de transparenţă a distribuirii bunurilor şi a resurselor naţionale, corupţia din organele puterii de stat, nivelul scăzut de trai al întregii populaţii, nivelul scăzut al salarizării angajaţilor din administraţia publică, educaţie şi sănătate ş. m. a.). Creşterea economică în ţară este nesemnificativă şi în mare parte se bazează pe retribuţiile băneşti trimise de către cetăţenii, care lucrează în străinătate.

Scopul principal al modernizării economice este eradicarea sărăciei, pentru depăşirea, într-o perioadă istorică scurtă, a decalajului de dezvoltare economică dintre Republica Moldova şi ţările europene. Creşterea calitativă a eficienţei economiei moldoveneşti va permite transformarea Republicii Moldova dintr-o ţară exportatoare a forţei de muncă şi importatoare a diverselor mărfuri, energiei şi materiei prime, dar şi de capital într-o ţara exportatoare de bunuri şi servicii cu valoare adăugată ridicată. Asigurarea stabilităţii pieţelor externe prin garantarea exportului mărfurilor moldoveneşti tradiţionale şi atingerea echilibrului între import şi export ar trebui să devină, de asemenea, un obiectiv strategic pe termen lung.

Atingerea obiectivelor strategice menţionate, este posibilă în condiţiile unei munci eficiente de creare a unui climat favorabil pentru activitatea antreprenorială şi investiţională a cetăţenilor şi agenţilor economici prin asigurarea securităţii drepturilor de proprietate, condiţiilor egale de concurenţă, eliminarea barierelor administrative din calea businessului, circuitului forţei de muncă şi a capitalului, unei politici monetare şi fiscale responsabile.

Atingerea acestor obiective este imposibilă fără participarea activă a statului şi fără elaborarea programelor de dezvoltare economică, care includ şi dezvoltarea structurală şi teritorială a economiei, dar şi creşterea considerabilă a eficacităţii sistemului de finanţare al programelor de dezvoltare.

Eforturile deosebite ale statului şi cercurilor de afaceri ale ţării vor fi direcţionate spre formarea instituţiilor economice moderne, care vor contribui la dezvoltarea sistemului de finanţare al afacerilor şi la stimularea activităţii antreprenoriale, dar şi motivaţia de a lucra a cetăţenilor, un climat investiţional şi antreprenorial favorabil, asigurarea unui nivel ridicat de libertate economică.

Elaborarea, cu participarea activă a statului şi a societăţii civile de origine moldovenească, a programelor de stat de dezvoltare economică, cu accent pe direcţia ecologică, atragerea businessului particular pentru realizarea lor, stimularea businessului din provincie, încurajîndu-se producerea şi circulaţia internă a mărfurilor din materia primă şi materiale naturale, dezvoltarea marilor instituţii financiare cu capital naţional şi un sistem de finanţare al economiei, acestea sînt, în general, verigile-cheie ale strategiei de creştere economică.

Pentru crearea unui climat favorabil strategia de dezvoltare va marca modalităţi concrete de asigurare a stabilităţii macroeconomice (buget, balanţa de plăţi, datoriile publice, cantitatea masei monetare, protecţia de dezastrele economiei mondiale, principiile de circulaţie ale monedei naţionale), stabilitatea politică ca factor de previzibilitate în afaceri, competenţa în ce priveşte problemele dezvoltării economice a autorităţilor centrale şi locale, dezvoltarea concurenţei, nivelul conflictului de interese în structurile lor, nivelul cadrului legal şi cel al ordinii publice. Nu mai puţin importante sînt deschiderea, securitatea şi siguranţa drepturilor de proprietate, nivelul de monopolizare al pieţelor, nivelul de dezvoltare al infrastructurii, calitatea forţei de muncă.

În domeniul politicii sociale obiectivul strategic este crearea instituţiilor guvernamentale eficiente, atît publice cît şi private, pentru a dezvolta capitalul uman: sisteme de educaţie şi sănătate de nivel mondial, bazate, însă, pe experienţa istorică a strămoşilor şi înţelegerea proprie a tendinţelor de dezvoltare în aceste domenii, a culturii şi sportului, care să păstreze şi să sporească capacităţile potenţialului uman al Republicii Moldova, sistemul sprijinului social, care ar oferi asistenţă eficientă grupurilor vulnerabile ale populaţiei, fără să încurajeze, în acelaşi timp, întreţinerea persoanelor de către cineva.

Reorganizarea sistemului de dezvoltare socială trebuie să vizeze atingerea următoarelor obiective strategice:

În primul rînd, să asigure maximizarea protecţiei efective a grupurilor social-vulnerabile ale societăţii, a cetăţenilor care nu au capacitatea să soluţioneze de sine stătător problemele sociale şi în mod obiectiv au nevoie de sprijin guvernamental.

În al doilea rînd, trecerea la politica bazată pe modelul „statului subvenţional”, care asigură o redistribuire a cheltuielilor sociale în favoarea celor mai vulnerabile pături ale populaţiei şi în acelaşi timp să reducă transferurile sociale oferite familiilor asigurate material.

 În al treilea rînd, asigurarea accesului cît mai larg la bunurile sociale de bază, care includ, întîi de toate, oferirea serviciilor în domeniul sănătăţii şi învăţămîntul general.

În al patrulea rînd, crearea unor astfel de condiţii economice pentru populaţia aptă de muncă, care ar permite cetăţenilor să-şi asigure un nivel mai înalt al consumului social din contul propriilor venituri, inclusiv servicii mai bune în domeniul învăţămîntului şi al sănătăţii, un nivel decent al vieţii la o vîrstă înaintată.

În al cincilea rînd, constituirea instituţiilor în domeniile social şi al culturii care ar asigura mobilizarea totală a mijloacelor populaţiei şi ale agenţilor economici, utilizarea eficientă a acestora, iar pe această bază – asigurarea calităţii înalte şi a posibilităţilor vaste de alegere pentru populaţie a bunurilor publice şi serviciilor sociale oferite.

Programul reformelor sociale va oferi reperele, care vor permite construirea politicii sociale, reieşind din resursele reale ale statului, dar şi din oportunităţi. Numai în acest caz, o politică socială activă, nu va avea rolul de stabilire a limitelor, ci unul de catalizator al creşterii economice. În acelaşi timp, statul nu va slăbi eforturile îndreptate spre asigurarea asistenţei sociale, dar şi prestarea serviciilor din domeniul sănătăţii şi învăţămîntului, acelei părţi a populaţiei, care fără ajutor din partea statului ar fi lipsită de acces la beneficiile sociale de bază.

În domeniul învăţămîntului, ştiinţei şi culturii obiectivul strategic principal este formarea unei personalităţi cu o moralitate înaltă, armonioasă, social adaptată, responsabilă şi activă, care ar sta la baza dezvoltării eficiente a societăţii. Nu mai puţin important şi pe termen lung este obiectivul încetăţenirii valorilor morale, păstrarea identităţii, patrimoniului istoric şi cultural, sporirea valorilor noastre naţionale, crearea condiţiilor de pace şi a concordiei civile, consolidarea şi armonizarea relaţiilor interetnice în societate.

Progresul socio-economic în Moldova este imposibil fără dezvoltarea şi avansarea prioritară a învăţămîntului, ştiinţei şi culturii.

Educaţia joacă cel mai important rol în devenirea personalităţii, creşterea economică a ţării şi întărirea relaţiilor sociale în cadrul societăţii. Existenţa în ţară a unui învăţămînt de calitate la toate nivelele oferă oportunitatea de a educa elita naţiunii, altoind acestor oameni patriotismul şi dragostea faţă de ţara sa, reducerea migraţiei celor mai strălucite minţi pentru a introduce un element suplimentar de stabilitate în societate şi a oferi încredere oamenilor într-un viitor la ei acasă.

Anume din acest motiv obiectivul strategic al acestui domeniu este – sprijinul oferit învăţămîntului − unul dintre drepturile fundamentale ale omului, ridicarea calităţii învăţămîntului prin diversificarea conţinutului său şi a metodelor; atragerea în sistemul de învăţămînt a celor mai talentaţi, pregătiţi profesional oameni, care au principii morale sănătoase, crearea sistemului de evaluare a nivelului cunoştinţelor elevilor şi studenţilor, care ar exclude abordarea subiectivă, ar promova inovaţiile, dar şi schimbul de experienţă progresist şi al dialogului, referitor la problemele politicilor din domeniul învăţămîntului.

Sistemul de educaţie şi de instruire al tinerei generaţii trebuie să se bazeze pe valori morale, etice, elaborate de civilizaţia umană, formînd, în acelaşi, timp sentimentul de patriotism şi mîndria naţională a cetăţeanului Republicii Moldova.

Problemele critice ale învăţămîntului − calitatea şi importanţa sa, calificarea personalului didactic; programele de studiu, cursuri, evaluarea obiectivă a cunoştinţelor, accesul egal, libertatea de alegere, angajarea, eficienţa şi finanţarea, nu ţin numai de educaţie, ele depind de calitatea guvernării şi a situaţiei social-economice concrete. În acest context, optimizarea sistemului de învăţămînt ar trebui să devină una dintre priorităţile principale ale strategiei naţionale de dezvoltare a Republicii Moldova.

Dezvoltarea ştiinţei ar trebui să fie axată, în primul rînd, pe elaborarea recomandărilor pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a habitatului uman, restaurarea fondului de seminţe ale culturilor cerealiere, leguminoase, legumelor şi răsadului de plante ecologic pure, folosite de către om în calitate de hrană, să studieze legăturile dintre activităţile umane şi fenomenele naturale inclusiv şi a dezastrelor naturale, efectele nocive asupra sănătăţii omului şi mediului a mărfurilor moderne de consum şi a produselor alimentare, crearea unor producţii moderne în baza tehnologiilor înalte, dar mai ales pe „economia cunoaşterii”, care ar fabrica produse competitive şi ecologic pure.

Ecologizarea producţiei industriale, introducerea tehnologiilor ecologice (fără deşeuri), aplicarea sistemelor moderne de înaltă performanţă de purificare a apei şi aerului, reciclarea deşeurilor de producţie vor fi sarcini prioritare ale instituţiilor ştiinţifice de cercetare.

Sarcina cea mai importantă a dezvoltării ştiinţei ar trebui să devină utilizarea eficientă a fondurilor alocate pentru dezvoltarea sa, aplicarea metodei proiectelor pentru finanţarea ştiinţei, introducerea sistemului de monitorizare a rezultatelor planificate. În acest caz, ar trebui să fie luat în consideraţie faptul, că obiectivul principal, nu mai puţin important decît ştiinţa în sine, este crearea sistemului ştiinţific de formulare a obiectivelor ştiinţifice. De trasarea corectă a obiectivelor depinde în mare parte la etapa actuală, eficacitatea rezultatului. Iar formularea obiectivelor trebuie să fie făcută în afara instituţiilor ştiinţifice, pentru care este oportun să se formeze o subdiviziune specială în componenţa Guvernului.

Trebuie să crească rolul ştiinţei, ca fundament la luarea deciziilor de perspectivă, dar şi la stabilirea strategiilor politice corecte pentru dezvoltarea stabilă a ţării.

Statul trebuie să contribuie la dezvoltarea ştiinţelor fundamentale şi aplicate, ştiinţelor naturii şi tehnologice, în primul rînd, în domeniile în care Moldova are posibilitatea să concureze cu succes cu realizările din străinătate. În domeniul ştiinţelor umanitare şi sociale, va contribui la progresul de cunoaştere, cercetare şi organizare a cooperării intelectuale, impulsionînd astfel transformările sociale, bazate pe respectarea idealurilor dreptăţii, libertăţii şi demnităţii umane.

 

 

Sursa: moldovenii.md