Studiu: Permafrostul, o veritabilă „bombă climatică” prea puțin cunoscută

Subsolul inghetat din Antarctica si din Siberia, cunoscut sub numele de „permafrost”, reprezinta 25% din suprafata uscatului din emisfera nordica, iar incalzirea sa reprezinta, dupa parerea oamenilor de stiinta, o veritabila „bomba climatica” prea putin cunoscuta.

In cel mai recent raport al lor, expertii din IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change / Grupul interguvernamental de experti in evolutia climei) noteaza faptul ca temperatura acestor pamanturi, inghetate de zeci de mii de ani, a crescut cu valori cuprinse intre 0,5 si 2 grade Celsius incepand cu sfarsitul anilor 1970. Aceasta crestere a fost mai rapida decat cresterea medie a temperaturilor de la suprafata Terrei.

Potrivit IPCC, pana in 2011, permafrostul (denumit si „pergelisol” potrivit traducerii acestui termen in limba franceza) ar putea pierde pana la 90% din suprafata sa actuala.
Or, dezghetarea sa elibereaza o cantitate uriasa de gaze cu efect de sera. Se estimeaza ca permafrostul contine 1.700 de miliarde de tone de carbon, depasind de doua ori cantitatea de carbon din atmosfera.
Cu cat permafrostul se incalzeste, cu atat volumul de carbon eliberat in aer va creste, insa cunostintele stiintifice sunt in prezent atat de limitate, incat ONU nu a integrat acest fenomen in modelele sale de previziune.

Desi IPCC considera ca, in cadrul celui mai pesimist scenariu in privinta incalzirii globale, temperatura medie la suprafata Globului va creste cu 4-5 grade Celsius in anul 2021, cercetatorul francez Florent Domine, un specialist in acest domeniu, care lucreaza la Laboratorul arctic Takuvik si preda la Universitatea Laval din Québec, avertizeaza ca aceasta crestere a temperaturii medii mondiale ar putea fi, de fapt, de 8 grade Celsius.

Cu cat solul se incalzeste, cu atat vegetatia se dezvolta mai mult si participa la accelerarea procesului de dezghetare si incalzire a planetei. Degradarea carbonului, care in trecut era inghetat, va creste, producand si mai mult dioxid de carbon si metan.

Incalzirea Arcticii genereaza in paralel prabusiri si surpari ale solului pe mii de hectare, fapt care ridica deja probleme majore la nivelul infrastructurilor din emisfera nordica. Fundatiile caselor si pistele de aterizare ale inuitilor canadieni trebuie, de exemplu, sa fie ranforsate pentru ca au devenit deja extrem de instabile.

Sursa: ecomagazin.ro