Teren de joacă pentru copii construit cu mâinile proprii? De ce nu.
Teren de joacă pentru copii construit cu mâinile proprii? De ce nu.
În mai multe grădiniţe, tabere şi terenuri de joacă voluntarii utilizează materialele aruncate, cum ar fi anvelope vechi, sticle de plastic, căşti de protecţie în construcţii utilizate, lighene, ţevi, pentru a aduce o varietate în locuri de joacă pentru copii. Am găsit pe internet chiar şi un site web unde puteţi găsi şi face schimb de idei similare. Pentru copii este un element suplimentar de dezvoltare - este întotdeauna interesant să găsim într-un obiect nou (arici, bondar) elemente deja cunoscute (sticle de plastic, căşti de protecţie, etc.) şi să înţelegem cum au fost făcute aceste lucruri.
Obiecţii privind acest tip de activitate au fost întotdeauna suficiente: acest lucru se face din sărăcie. Nu sunt suficienţi bani pentru jucării de bună calitate, ecologic curate, şi de aceea se încearcă să se ofere copiilor tot felul de fleacuri. Şi în plus, aceste materiale nu sunt destinate copiilor, ele sunt periculoase sau chiar dăunătoare pentru sănătate. (Nu degeaba, în ultimul timp, pe toate terenurile de joacă au fost dezgropate anvelope, alergând pe care, noi am petrecut copilăria.)
Se poate gândi astfel, justificând lipsa de acţiune prin insuficienţa banilor, dar putem, pur şi simplu, pune o întrebare: ce le place copiilor, într-adevăr? Iar copiilor le plac jucării, în care se joacă adulţii: detalii de fier din garaj sau materiale de construcţii în curte, ei sunt atraşi de aceste materiale mai mult, decât de jucăriile lor.
Terenul de joacă pentru copii nu ar trebui să fie un obiect steril şi inofensiv, acesta ar trebui să conţină, de asemenea, materiale naturale şi cele secundare, făcute de oameni iniţial pentru alte necesităţi, şi să oferă copilului un câmp periculos pentru dezvoltarea deprinderilor de auto-protejare. Această idee este larg răspândită în Statele Unite ale Americii, Canada, Anglia şi alte ţări şi stă la baza unei reţele de proiecte privind plantarea spaţiilor verzi şi transformarea terenurilor de joacă pentru preşcolari şi şcolari. O mare parte de muncă se efectuează de voluntari: în unele locuri, aşa cum se face la noi, ei se limitează cu materiale găsite la îndemână, în altă parte, se construieşte un întreg sistem de căi din scânduri, pietre, corzi, undeva se face o cascadă artificială cu un iaz, sau mese pentru alimentarea păsărilor, deoarece scopul principal al acestor proiecte este o combinaţie a educaţiei (în aer liber, nu în clasă) cu divertisment. Unele proiecte pot fi numite adevărate opere de land artă - care este o combinaţie armonioasă a mediului cu obiectul construit, cum ar fi, de exemplu, designul curţii de şcoală de muzică. Aici puteţi face cunoştinţă cu alte proiecte de transformare a terenurilor de asfalt din curţile şcolii în eco-sisteme mici.
Da, în America sau Canada, puteţi găsi un sponsor pentru a realiza astfel de proiecte, la noi – încă nu. Dar există un punct important, pe care ar trebui să ţinem minte: iniţiativa întotdeauna trebuie să provină de jos, de la voluntari, de la oameni, care doresc schimbări. Acesta este un exemplu de aşa-numite "agende locale". Acest lucru se întâmplă în celelalte ţări şi aşa ar trebui să fie şi la noi. Doriţi să faceţi mai mult pentru copiii dvs., atunci alcătuiţi proiecte, faceţi totul ce este posibil de sine stătător ... şi obţineţi succese.
Sursa: ecobelarus.blog.tut.by
87