Toltrele Moldovei ‒ vom reuşi oare să le păstrăm?

/ Vizionări: 4322

Молдавские толтры – сохраним ли их?

 

Moldova este foarte bogată în ce priveşte atracţiile naturale, uneori îţi este imposibil să crezi, că pe un teritoriu atît de mic sînt concentrate atît de multe monumente uimitoare ale naturii şi că există o asemenea bogăţie de peisaje uluitoare.

Am scris nu o dată şi vom mai scrie, cu siguranţă, despre această diversitate naturală, fie despre Codrii de pe Podişul Central al Moldovei, fie despre văile rîurilor, despre stepele din nordul şi sudul ţării, despre copacii seculari, despre defileurile pitoreşti, dar şi despre rîpile, văgăunile şi depresiunile circulare, despre rezervaţiile de prin toată ţara. Dar există în ţara noastră asemenea creaţii minunate ale naturii, pe care le poţi întîlni numai aici şi care pe drept cuvînt pot fi incluse în lista cu de atracţiile turistice mondiale.

Întîi de toate, în opinia noastră,  trebuie să vorbim de aşa-numitele toltre din preajma Prutului sau recifele de corali pietrificaţi, care se întind de la nord-estul ţării spre sud-vest şi sînt mai proeminente în cele patru raioane ale republicii prin care curge Prutul ‒ Briceni, Edineţ, Rîşcani şi Glodeni. Formaţiuni similare pot fi întîlnite şi în Ucraina şi în zonele de frontieră cu Moldova, unde acestea sînt numite „medoborî” şi în Australia. Dar, în ambele cazuri, aceste formaţiuni sînt mai puţin pronunţate, au o înălţime mult mai mică, iar în Australia în cea mai mare parte se află sub apa Oceanului Atlantic, înălţîndu-se cu doar cîţiva metri deasupra apei.

Am scris despre fiecare dintre defileurile săpate în stîncile de toltre de rîurile mici din nord, despre văile acestor rîuri, despre rezervaţiile naturale de landşaft protejate, care se întind pe pantele toltrelor. Puteţi să le vedeţi şi să aflaţi mai multe despre ele în rubricile Monumente ale Naturii şi Resursele acvatice din compartimentul Natura şi Turismul în Moldova.

Молдавские толтры – сохраним ли их?

 

Vă vom reaminti, că aceste recife pietrificate s-au format de-a lungul a zeci de milioane de ani, atunci cînd întreg teritoriul de la Carpaţi pînă la Caucaz era acoperit cu mări antice ‒ Tortoniană şi două mări Sarmatice. În primul caz, în mare se dezvoltau şi îşi construiau coloniile sale cu preponderenţă coralii-polipi, iar în celelalte două ‒ alge, care eliminau calcar ‒ Lithothamnium Calcareum şi colonii de viermi microscopici ‒ briozoarul Plumatella repens. Anume acestor creaturi microscopice şi plante le datoram faptul, că au apărut asemenea creaţii naturale cu adevărat unice, situate astfel ca să le putem vedea şi studia. Căci în afară de valoarea lor pur estetică, toltrele sînt un obiect arheologic deschis pentru studierea unor întregi epoci geologice, pentru înţelegerea schimbărilor climatice, a modificării florei şi faunei pe parcursul a milioane de ani.

Publicaţia în cauză a apărut nu numai din dorinţa de a vă oferi o idee generală asupra mai multor monumente ale naturii studiate de către noi pe teritoriile celor patru regiuni nordice ale ţării. Mai mult decît atît, călătoriile noastre continuă şi noi sperăm, că vom prezenta atenţiei dumneavoastră şi alte monumente naturale unice din nordul Moldovei.

Scopul principal al acestei publicaţii constă în a vă demonstra, care este, de fapt, atitudinea noastră faţă de acest patrimoniu natural cu adevărat de nepreţuit, cum îl preţuim şi dacă tindem să transmitem această moştenire urmaşilor noştri. Şi de aceea vom încerca în cele două albume cu fotografii prezentate să vă arătăm la modul cel mai concret şi succint toate landşafturile naturale din nordul Moldovei printre toltrele din preajma Prutului, începînd cu raionul Briceni şi terminînd cu Glodeni. Primul şi cel mai mare album vă va oferi o idee asupra frumuseţii sălbatice a acestor locuri, unde ai impresia că nu a călcat picior de om. Iar ce de-al doilea album, mai mic ca dimensiuni, vă vom arăta urmele prezentei umane printre aceste minuni ale naturii. Şi nu doar o simplă prezenţa, ci o activitate persistentă şi metodică, orientată spre distrugerea bogăţiei noastre naţionale.

Trebuie să recunoaştem sincer, că anume în această direcţie am înregistrat chiar succese, am mers pînă la ştergerea de pe faţa pămîntului a unei părţi a şirurilor de recife, transformîndu-le în „peisaje lunare” respingătoare. Nu găsim pur şi simplu alte cuvinte, pentru a numi, ceea ce am văzut pe teritoriile a două dintre rezervaţiile naturale cu graniţe comune din raionul Edineţ între satele Feteşti şi Trinca. Această făşie de pămînt este literalmente arsă şi desfigurată, întinzîndu-se de-a lungul albiei rîului Draghişte. Vorbim aici despre masivul de toltre aruncat în aer şi deja exploatat din apropierea satului Cobani, raionul Glodeni, care e o prelungire naturală a Stîncii Mari, destul de cunoscute. Dar mai ales cariera gigantică şi practic exploatată total de lîngă satul Feteşti, chiar în faţa altei sînci la fel de cunoscute ‒ „Stînca lui bunic”. Toată această carieră a fost geamăna recifului de vizavi, care pînă cînd încă este întreg. Aceasta sînt unele dintre cele mai impresionante exemple ale activităţii distructive a omului, dar vă asigurăm că şi în alte locuri, aceste lucrări distructive continuă cu consimţămîntul tacit al autorităţilor locale.

Молдавские толтры – сохраним ли их?

 

Desigur, vorbind despre natura Republicii Moldova din punct de vedere al potenţialului turistic, noi am fi putut pune în discuţie şi alte aspecte ale relaţiilor omului cu natura. Ca spre exemplu ‒ munţii de gunoi din apropierea practic a fiecărui sat, inclusiv pe un cîmp din mijlocul unor peisaje fermecătoare sau lipsa unor drumuri, pe care să te poţi deplasa fără probleme, care îi împiedică pe turiştii din toate colţurile lumii să viziteze aceste locuri. Dar dacă şi gunoiul şi drumurile sînt probleme care pot fi rezolvate, este suficient să ne depăşim indiferenţa şi să ne gîndim la viitorul ţării noastre. Ei bine, desigur, şi să mai facem o sforţare ca să privim în jurul nostru pentru a înţelege într-un sfîrşit ‒ în ce ţară trăim şi în ce fel de ţară vrem să trăim. Atunci, însă, cînd vorbim despre ceea ce este deja distrus, nu ne rămîne decît să dăm alarma şi să încercăm să păstrăm ceea ce ne-a rămas şi cu ce orice ţară din lume s-ar mîndri pe drept cuvînt.

Iar pentru a încheia, iată ce vrem să vă împărtăşim. În lista patrimoniului mondial natural şi istoric al Moldovei sînt 3 rînduri, 3 obiecte. Unul aprobat, este vorba de Arcul Geodezic Struve din apropierea satului Rudi, raionul Soroca şi două, care nu sînt încă aprobate. Acestea sînt Complexul natural şi istoric Orheiul Vechi (data depunerii cererii anul 2006) şi a solurilor de cernoziom din stepa Bălţiului (anul 2010). Cererea pentru Complexul Orheiul Vechi nu este aprobată din cauza numeroaselor încălcări ale părţii moldoveneşti în ce priveşte păstrarea şi restaurarea acestui monument al naturii şi istoriei. Iar cernoziomurile moldoveneşti se află la etapa examinării, să sperăm că nu se va întîmpla nimic grav cu ele şi că le va veni şi lor rîndul.

Toltrele din preajma Prutului nu figurează în nici o cerere. Acest lucru este mai mult decît straniu şi trist. Căci doar numai includerea obiectului în listă pentru a fi examinat de o comisie internaţională deja presupune schimbarea atitudinii faţă de monument. Ne mai vorbind despre faptul, că chiar şi cererea neaprobată atrage atenţia asupra ţării şi face să-i crească rating-ul turistic. Şi mai duce, inevitabil, la faptul ca autorităţile centrale şi locale să-şi demonstreze gradul de conştiinciozitate şi competenţă.

Dar haideţi să nu mai vorbim despre lucruri triste, vă lăsăm singuri în faţa naturii Moldovei ‒ printre toltrele din preajma Prutului.

 

Sursa: moldovenii.md