Ştefan cel Mare

Cîte limbi vorbea Ştefan cel Mare?

03-10-2014 в 16:53 | Vizualizări:6744

Какими языками владел Штефан Великий?În unul din primele documente păstrate din epoca lui Ștefan (din 12.08.1457), emis de Cancelaria Moldovei, Ştefan al III-lea se intitula „Стефан воевода, Господарь Земли Молдавской” şi-l semna, bizuindu-se pe credinţa marilor săi dregători, „a tuturor boierilor noştri moldoveni, mari şi mici”...

Preafrumoasa Elena din poveștile ruse era fiica lui Ștefan cel Mare?

02-10-2014 в 14:50 | Vizualizări:12296

Елена ПрекраснаяDupă cum știm, folclorul nu apare din nimic, și majoritatea eroilor au prototipuri istorice. Iar evenimentele din poveste sunt uneori luate din viața reală. Să cercetăm o pereche cunoscută, iubita și apreciată - Ivan-Țarevici și Preafrumoasa Elena...

Soţiile lui Ştefan cel Mare

19-10-2012 в 09:32 | Vizualizări:4772

Жёны Штефана ВеликогоAnul acesta se împlinesc 70 de ani de la apariția volumelor Trecute vieţi de doamne şi domniţe, semnate de prozatorul şi memorialistul Constantin Gane, născut în anul 1885 la Botoşani. Scriitorul a creat o vastă galerie de doamne şi domniţe, urmărite de la primii voievozi pînă în secolul al XIX-lea. Poveşti de dragoste, răpiri şi răscumpărări, execuţii spectaculoase, înălţări şi căderi se succed în imagini, capabile să restituie atmosfera specifică epocii.

„Cronica moldo–germană” – 510 ani

02-05-2012 в 09:31 | Vizualizări:3824

„Cronica moldo–germană” – 510 aniAcum 510 ani în urmă, în anul 1502, s-a încheiat traducerea în limba germană a letopisețului domniei lui Ștefan cel Mare numită și „Cronica moldo–germană”.

555 de ani de la urcarea lui Ștefan cel Mare pe tronul Moldovei

15-04-2012 в 09:29 | Vizualizări:3988

555 de ani de la urcarea lui Ștefan cel Mare pe tronul MoldoveiPe 12 aprilie se împlinesc 555 de ani de la înscăunarea lui Ștefan al III-lea pe tronul Moldovei. În glorioasa şi îndelungata sa domnie (1457-1504) Ştefan III cel Mare s-a manifestat, întîi de toate, ca promotor al consolidării puterii centralizate a statului medieval. Aceasta fiind chezăşia independenţei ţării, ocrotirii integrităţii ei teritoriale, afirmării ei în contextul european. În acest scop Ştefan al III-lea promovează o politică de întărire a autocraţiei şi de restabilire a domeniului domnesc.

Ștefan cel Mare și Valahia

05-03-2012 в 09:31 | Vizualizări:5966

Ștefan cel Mare și ValahiaÎn evul mediu relațiile dintre Moldova și Valahia au avut un character complex fiind determinate de o serie de factori. În primii ani de existenţă a statului medieval Moldova acesta nu avea graniţă comună cu Valahia din cauza interpunerii Ungariei, care, în scopul extinderii spre Dunăre, i-ar fi asigurat o punte de legătură între sud-estul Transilvaniei şi marele fluviu prin aşa-numitul „culoar unguresc”.

537 de ani de la victoria lui Ștefan cel Mare la Vaslui

12-01-2012 в 09:31 | Vizualizări:4740

537 de ani de la victoria lui Ștefan cel Mare la Vaslui10 ianuarie, se împlinesc 537 de ani de la Bătălia de la Vaslui (10.01.1475), în care oastea Moldovei condusă de Ştefan cel Mare a repurtat o strălucită victorie asupra armatei otomane.

Ștefan cel Mare – сtitor de lăcaşuri sfinte

23-09-2011 в 17:05 | Vizualizări:5434

Ștefan cel Mare – сtitor de lăcaşuri sfinteAflîndu-se, întreaga Ţară a Moldovei, la o treaptă de intensă dezvoltare a meşteşugurilor, fiind în creştere numărul pietrarilor, zidarilor, varnicerilor, teslarilor (lemnarilor), zugravilor ş.a., acumulîndu-se o bună experienţă a construirii unor obiecte laice (militare şi administrative), începînd cu anii 80 domnitorul purcede la înălţarea unor zidiri, prin care „şcoala moldovenească de arhitectură va păşi pe treapta ei de apogeu”.

Mănăstirea stîncoasă Ţîpova – aici s-a cununat Ştefan cel Mare

23-07-2010 в 09:33 | Vizualizări:14972

Mănăstirea stîncoasă Ţîpova – aici s-a cununat Ştefan cel MareÎn Moldova sunt locuri minunate. Acestea sunt legate de istoria noastră, care datează din cele mai vechi timpuri. Din păcate, nu am studiat-o în de ajuns, şi chiar statul însuşi nu are grijă ca cetăţenii ţării să cunoască istoria lor. La Ţîpova, un sat de pe malul Nistrului bătrân, civilizaţiile dispărute au lăsat amprente şi mărturii, care datează din secolul al XII-lea î.Hr.