MOLDOVENII.MD

Legume folositoare pe care le consumăm rar (+Foto)

Legumele prezentate în acest articol sînt din ce în ce mai puțin prezente pe mese în zilele noastre. Dar în zadar, pentru că sînt pline de vitamine și substanțe utile...

Bunicile noastre mereu pregăteau feluri de mîncare din păstîrnac, napi, ridichi, napi suedezi. Generația modernă lasă adesea aceste legume fără atenție, dar în zadar.

RIDICHEA

O legumă adevărată de vindecare, rădăcinile sale conțin o cantitate mare de vitamine B, C, minerale, acizi organici, uleiuri esențiale și glicozide.

După conținutul de săruri de potasiu, ridiche depășește orice alte legume, în compoziția sa, de asemenea, există mult sodiu, calciu, magneziu, sulf, fier, iod și fosfor.

Ea conține, de asemenea, fitoncide, datorită cărora ridichea are un gust atât de specific, apropo, ele ne protejează de viruși. Consumați ridiche în sezonul de gripă și nu vă veți îmbolnăvi cu siguranță.

Ridichea previne apariția aterosclerozei, îmbunătățește activitatea intestinelor, ajută în anemie, tratează răceala. Această planta rădăcinoasă este numită sanitarul organismului, deoarece sărurile de potasiu, care exsită din plin în ridiche, elimină toxinele din organism.

Un remediu indispensabil în răceli, bronșită și tuse uscată este sucul de ridiche neagră.

PĂSTÎRNACUL

Este o rudă îndepărtată a morcovilor, însă cu mai multe vitamine și minerale. El conține vitaminele din grupul B, potasiu, siliciu, fosfor, magneziu, zinc, amidon, proteine, uleiuri esențiale, fibre, pectină.

Însă nu doar rădăcinile sale au proprietăț utile, ci și frunzele.

Această plantă subevaluată ajută la menținerea forțelor unui organism slăbit, ajută la digestie, previne formarea de pietre și depunerea de săruri, normalizează procesele metabolice din organism.

Păstîrnacul poate fi folosit drept condiment: adăugați rădăcina albă în salate, tocană, supe. 

NAPII SUEDEZI

Este un hibrid între napi și varză, după  formă și culoare  seamănă cu sfecla de zahăr. Pulpa de napi este dulce fără iuțeala caracteristică ridichii.

Această rădăcină este bogată în vitaminele A, B, C, sodiu, potasiu, fosfor, fier și calciu, cunține multe fibre și carbohidrați. Toate proprietățile utile ale acestei legume se păstrează în timpul depozitării și prelucrării termice.

Datorită cantității mari de potasiu, fructul este util pentru bolnavii de inimă, calciul întărește oasele și dinții. Napii suedezi au un efect diuretic și laxativ. O felie de legume crudă este bine de mîncat înainte de cină, deoarece are un efect coleretic, normalizează activitatea stomacului și intestinelor.

Este util în bolile cronice ale căilor respiratorii, deoarece înmoaie sputa și ameliorează tusea.

Fitoncidele din componența acestei plante au un efect antimicrobian, deci este un instrument excelent pentru arsuri și boli de piele.

Napii suedezi pot fi consumați în stare proaspătă, fierți, copți, prăjiți și înăbușiți, iar frunzele proaspete se adaugă la salate.

NAPII

Înainte de apariția cartofilor în Rusia, aceasta a fost una dintre principalele legume din dieta strămoșilor noștri, din care erau preparate diferite feluri de mîncare. 

Beneficiile napior sînt uriașe, această legumă conține vitamina A, B, PP, C, glucoză, calciu, sulf, magneziu, fier, mangan, iod și sodiu.

Napii îmbunătățesc absorbția alimentelor, elimină toxinele din organism, fibrele de napi se absorb cel mai ușor. Această legumă sezonieră are proprietăți diuretice, antiinflamatorii, analgezice, de vindecare a rănilor.

În plus, napii întăresc imunitatea, este un mijloc indispensabil în bronșită, diverse infecții, boli de rinichi și vezică urinară. Cei care au grijă de sănătatea părului, dinților și unghiilor, de asemenea, trebuie să consume  această plantă rădăcinoasă.

Napii pot fi consumați în formă crudă sau adăugați la tocană.

* Alegeți rădăcinile cu un  diametru nu mai mare de 6 centimetri - ele vor fi mai suculente și nu prea tari.

* Cu cît mai galbenă este leguma, cu atît mai mult vitamina A conține.