Academia de Știinţe va edita atlasul «Resursele Climatice ale Moldovei»

Atlasul "Resursele climatice ale Moldovei", creat pe baza datelor sistemului informaţional geografic, va fi editat, la sfîrşitul anului 2013, cu suportul financiar al Fondului Ecologic, a declarat pentru agenţia "Infotag" Maria Nedelcova, directoarea Institutului de Ecologie şi Geografie a Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Conform spuselor sale, înteţirea tendinţelor polare (seceta alternează cu precipitaţiile abundente) conduce la deşertificarea climatică a teritoriului ţării. Potrivit unui indice de specialitate, în prezent, peste 75% din teritoriul Moldovei sînt supuse deşertificării, situaţie care determină sporirea caracterului continental al climei.

"În ultimii 10 ani, frecvenţa şi intensitatea manifestării temperaturilor extreme au crescut considerabil. Astfel, în anul 2012, temperatura de vară maximă a fost la un nivel de 42,4 de grade. Observaţiile asupra schimbărilor de climă în Moldova, pe care le efectuează institutul, au arătat că pe teritoriul ei încălzirea climei are loc cu un ritm mai accelerat decît în alte locuri de pe glob, şi de 2,5 ori mai rapid decît la scară globală", a subliniat specialista.

Ea a spus că Centrul Hidrometeorologic moldovenesc, din anul 1891, efectuează observaţii regulate asupra precipitaţiilor şi de atunci cantitatea de precipitaţii căzute a crescut în total cu 0,7 mm pe an, pe cînd în ultimii 10 ani – cu peste 85 mm.

"Caracterul anormal în ceea ce priveşte timpul căderii precipitaţiilor a condiţionat alternarea frecventă a perioadelor secetoase cu cele umezite nu doar pe parcursul anului, dar şi pe parcursul unei luni. Datele climatice sînt necesare pentru selectarea unor culturi agricole noi, rezistente la secetă, pentru proiectarea obiectivelor de construcţie, efectuarea irigării. S-ar putea ca specialiştii de la Ministerul Agriculturii să constate că în zona de nord a republicii trebuie crescute culturi pomicole iubitoare de căldură şi unele soiuri de struguri. Măsurile de atenuare a caracterului continental al climei nu sînt noi, acestea dictează nu defrişarea, ci plantarea de noi păduri, fîşii forestiere şi parcuri-pădure. În anul 2013, circa 12% din teritoriul ţării sînt acoperite cu păduri, această rată fiind extrem de insuficientă", a subliniat savanta.

Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM planifică să realizeze, în colaborare cu Institutul Viei şi Vinului "V. Tairov" din Odesa, proiectul "Impactul schimbării regionale a climei în sudul Moldovei şi Ucrainei şi elaborarea măsurilor adaptive pentru dezvoltarea viticulturii în regiunile de sud ale celor două ţări".