Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului a publicat lista completă a produselor cancerigene

După știrea bombă de luni potrivit căreia Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că șunca și cârnații sunt produse cancerigene, nimeni nu v-ar putea acuza că începeți să puneți la îndoială toate lucrurile cu care intrați în contact sau le mâncați. Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului, organizație care colectează și publică statistici și studii referitoare la această boală, a publicat o listă cu toate substanțele și acțiunile cu pontențial cancerigen, informează The Guardian. Agenția a împărțit lista în trei categorii: „condiții de expunere”, „amestecuri” și „agenți”. Iar ca fapt divers, carnea roșie nu este pe nicio listă.

Circumstanțe de expunere la agenții cancerigeni

Tutunul şi fumatul – este cea mai cunoscută expunere la cancer. Preparat din frunzele plantei de tutun, aprins în ţigări sau pipe produce un fum care este inhalat şi apoi expirat. Istoria fumatului începe înaintea anilor 5.000-3.000 î. Hr când planta era cultivată de agricultori în America de Sud.

Lămpi solare şi aparatele de bronzat din solarii – şezlongul de bronzare este o instalaţie care emite radiaţii prin razele ultraviolete . În cazul bronzului cosmetic, persoanele se expun la radiaţia UV, care poate cauza cancer de piele, cataracte şi îmbătrânirea prematură a pielii.

Producţia de aluminiu – riscurile sporite de cancer pulmonar şi de cancer la vezica urinară au fost raportate la muncitorii care lucrează cu instalaţiile de reducere a aluminiului. Fumul de la produsele chimice pe care muncitorii îl pot inhala şi expunerea la smoala de gudron de cărbune pentru perioade lungi pot cauza cancer.

Arsenicul din apa potabilă – un chimic extrem de toxic utilizat în crearea de aliaje pentru industria manufacturieră, poate ajunge în apa potabilă, în special în apele freatice. Este cunoscut că arsenicul cauzează cancer de piele şi are o legătură cu cancerul de ficat, plămâni, rinichi, şi cancerul de la vizica urinară.

Producţia auraminei (colorant de culoare galbenă pe bază de cetonă, de clorură de amoniu şi de zinc, folosit pentru vopsirea materialelor textile) – în rândul bărbaţilor angajaţi în producţia auraminei au fost găsite numeroare tumori la nivelul vezicii urinare. Aceste tumori sunt cauzate de inhalarea agenţilor nocivi, cum ar fi formaldeina şi suflul, substanţe folosite în procesul de fabricaţie.

Producţia încălţămintei şi repararea acesteia – risc sporit al cancerului nazal şi leucemie. Riscul de cancer în fabricarea încălţămintei depinde de durata şi nivelul expunerii la cancerigeni precum praful, benzen şi alţi solvenţi.

Curăţarea hornului – Acest proces, de curăţare a hornului de praf şi de cenuşă, a fost făcut, istoric vorbind, de băieţi capabili să urce pe horn. Acum, acest proces se face mecanizat. Această ocupaţie poate provoca o formă foarte specifică numită cancer “coşar”, cauzat de inhalarea şi înghiţirea accidentală a cărbunelui, fumului de lemn ars şi alte reziduuri.

Gazificarea cărbunelui – Procesul de formare a gazului este întreţinut de anumite reacţii dintre cărbune, oxigen, auburi şi dioxid de carbon. A fost demonstrat că acest proces poate cauza cancer pulmonar.

Distilarea cărbunelui cu gudron – derivat al cărbunelui, gudronul este un lichid vâscos de culoare închisă, cu miros specific, care se obţine prin distilarea uscată a unor materii organice. Este folosit ca o bază pentru învelişuri şi vopsele, în acoperişuri şi pavaj, şi ca liant în produse de asfaltare. Atât gudronul de cărbune cât şi smoala de gudron de cărbune au numeroşi compuşi chimici care includ cancerigeni cum e banzenul. Populaţia este expusă la aceste reziduuri prin poluarea mediului înconjurător.

Producţia cocsului (produs solid obţinut din cărbunele de pământ, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin încălzire la temperaturi înalte şi întrebuinţat ca materie primă sau combustibil în metalurgie, în industria chimică şi în gospodărie) – muncitorii la instalaţiile de cocs sunt expuşi la riscul cancerului pulmonar şi cancerului renal.

Fabricarea mobilierului şi a dulapurilor – risc de cancer nazal;

Minerit hematit (subteran) cu expunerea la radon – risc de cancer pulmonar;

Fumatul pasiv – poate provoca risc de cancer pulmonar, afecţiuni ale inimii, accident vascular cerebral si boli pulmonare obstructive cronice.

Extragerea fierului şi oţelului – risc de cancer pulmonar;

Fabricarea izopropanolului (proces ce foloseşte acizi puternici)

Fabricarea coloranţilor magenta – risc de cancer la vezica urinară;

Expunerea profesională a unui pictor – risc de cancer pulmonar;

Pavarea şi învelirea acoperişurilor cu smoală de gudron de cărbune

Industria cauciucului – risc de cancer la vizica urinară, plămâni şi leucemie.

Expunere profesională la vaporii puternici de acizi anorganici care conţin acid sulfuric – risc de cancer pulmonar;

Amestecuri cancerigene

Amestecuri naturale de aflatoxine (familie de micotoxine cancerigene produse de către mucegaiuri) – risc de cancer la ficat;

Băuturi alcoolice – risc de cancer la sân, colorectal, laringe, cancer la ficat, esofag, cavitatea bucală şi cancer la faringe;

Nucile de arec (sau betel) – risc de cancer esofagian şi la cancer de gură;

Betel fără tutun – risc de cancer la cavitatea bucala;

Coajă de betel cu tutun – risc de cancer la cavitatea bucala;

Smoala de gudroane de cărbune;

Gudronul de cărbune;

Gazele emise la arderea combustibilului (din cărbune) de uz casnic;

Evacuarea diesel;

Uleiurile minerale, netratate şi tratate uşor;

Fenacetină, amestecuri ce conţin analgezice – risc de tumori renale, pelviene şi ale tractului urinar;

Plantele care conţin acid aristolohic – pot porvoca boli de rinichi şi cancer al tractului urinar;

Bifenilii policloruraţi (PCB) – risc sporit de melanom, cancer la ficat, cancer la vezica biliara, cancerul tractului biliar, cancerul tractului gastro-intestinal, cancer la creier, şi poate fi legat de cancerul la sân;

Peştele sărat în stil chinezesc – risc de cancer nazal şi la faringe;

Uleiurile de şist (rocă stratificată având proprietatea de a se desface în plăci subţiri)

Funingine;

Produse din tutun (fără a fi fumate) – riscul de cancer de laringe şi gura;

Praful de lemn – risc de cancer nazal;

Carnea procesată – riscul de cancer intestinal;

Agenţi cancerigeni si grupuri de agenţi

Acetaldehida;

4-Aminobifenil;

Acizi şi plantele care conţin aristolochie;

Arsen şi compuşi ai arsenului;

Azbest;

Azatioprină (utilizată pentru reducerea răspunsului imunitar);

Benzen;

Benzidina;

Benzo [a] piren;

Beriliu şi compuşii de beriliu;

Clornafazina (N, N-bis (2-cloretil) -2-naftilamina);

Bis (clormetil) eter;

Clormetil metil eter;

1,3-butadienă;

1,4-butandiol dimetansulfonat (Busulfan, Mileran);

Cadmiu şi compuşi cadmiu;

Clorambucil;

Metil-CCNU (1- (2-cloretil) -3- (4-metilciclohexil) -1-nitrozuree; semustin);

Crom (VI) şi compuşii;

Ciclosporină (substanţă, dintr-o ciupercă, care neutralizează sistemul imunologic);

Contraceptive hormonale, formele combinate (cele care conţin atât estrogen şi progesteron);

Contraceptive orale, forme secvenţiale de contracepţie hormonală (consmulul acestora pe o perioadă de numai estrogen urmată de o perioadă de estrogen şi progesteron);

Ciclofosfamida

Dietilstilbestrol

Coloranţi metabolizaţi la benzidină

Virusul Epstein-Barr

Estrogenii, antiinflamatoare

Estrogenii, nesteroidieni

Estrogen utilizaţi în terapia postmenopauzei

Etanol din băuturile alcoolice

Erionite

Oxid de etilenă

Etoposidului solitar şi în asociere cu cisplatină şi bleomicina;

Formaldehida

Arseniură de galiu

Helicobacter pylori (cu infecţie)

Virusului hepatic B (cu infecţie cronică)

Virusului hepatic C (cu infecţie cronică)

Remedii din plante care conţin specii de plante din genul Aristolochia

Virusul imunodeficienţei umane de tip 1 (cu infecţie)

Papilomavirus uman de tip 16, 18, 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59 şi 66;

Virusul uman limfotropic al celulelor T de tip I

Melfalan

Methoxsalen (8-metoxipsoralen) plus radiatii ultraviolete A;

4,4′-metilen-bis (2-cloroanilină) (MOCA)

MOPP şi alte chimioterapie combinate, inclusiv agenţi de alchilare

Gaz muştar (iperită)

Naftilamina

Radiaţii de Neutron

Compuşi de nichel

4- (N-Nitrosomethylamino) -1- (3-piridil) -1-butanonă (NNK)

N-nitrozonornicotina (NNN)

Opisthorchis viverrini (infecţie)

Poluarea aerului

Particulele din poluarea aerului

Fosforul-32, sub formă de fosfat

Plutoniu-239 şi produsele sale de descompunere (pot conţin plutoniu-240 şi alţi izotopi), sub formă de aerosoli;

Radioiodinii, izotopi de scurtă durată, inclusiv iod 131, folosiţi la accidente de reactoare nucleare si la detonare armelor nucleare

Radionuclizi, emiţători de particule α, depuse în interior

Radionuclizi, emiţători de particule β, depuse în interior

Radium-224 şi produsele sale de descompunere

Radium-226 şi produsele sale de descompunere

Radium-228 şi produsele sale de descompunere

Radium-222 şi produsele sale de descompunere

Schistosoma haematobium (infectat)

Silica, cristalin (inhalat sub formă de cuarţ sau cristobalit din activităţi ocupaţionale)

Radiaţia solară

Fibrele asbestiforme care conţin Talc

Tamoxifen

2,3,7,8-tetraclor-para-dioxina

Tiotepa (1,1 ‘, 1 „-phosphinothioylidynetrisaziridine)

Toriu-232 şi produsele sale de descompunere, administrate intravenos ca o dispersie coloidală de dioxid de toriu-232

Treosulfan

Ortho-toluidină

clorură de vinil

Radiatii ultraviolete

X-radiaţii şi radiaţii gamma.

 

Sursa: green-report.ro