Alchimia naturii: aur din… ierburi
În diversitatea florei şi faunei Pămîntului pot fi întîlnite nu numai specii viu colorate, ci şi "glamour": pene de păun strălucitoare, scoici sidefate, solzi argintii de păstrăv sau lucioasele mărgele ale pomuşoarei de pădure Pollia condensata, care creşte în Africa. Iar printre acestea s-a dosit modesta plantă de mlaștină care, sub soarele de primăvară se transformă brusc în aur!
La nordul Braziliei, în statul Tocantis, se află o mică aşezare Numidgrasslands. Acolo creștere o plantă obişnuită la prima vedere Syngonanthus nitens, care mai este numită iarba de aur - "Capim Dourado" în portugheză. Cînd această plantă se usucă se transformă parcă într-un soi de fire de metal prețios și continuă să strălucească, avînd un luciu natural, după ce este tăiată.
Tulpinile plantelor sînt puternice, durabile și suficient de flexibile, pentru a le putea împleti în bijuterii complicate și accesorii la modă. Astfel, se "nasc" cercei unici şi brăţări, inele şi coliere, diademe și pălării, genți elegante și şlapi, tot felul de cutii și farfurii decorative.
În plus, materialul rafinat vegetal este foarte ușor ‒ astfel încît chiar și accesoriile cu mai multe straturi şi o construcţie complexă nu îngreunează deloc proprietarul acestora. Această "imponderabilitate" se simte atunci cînd purtaţi cerceii ‒ ceea ce nu se poate spune despre bijuteriile din aur adevărat, care cu timpul deformează lobul urechii.
Încă din timpurile străvechi, aborigenii utilizau iarba pentru obiecte executate manual, o atenţie deosebită li se acordă acestor meșteșuguri însă nu de prea mult timp încoace ‒ odată cu apariţia tendinţelor eco din lumea modei mondiale. Dîndu-și seama de valoarea acestor resurse pentru economie și creșterea cererii pentru aceste produse, Guvernul din Brazilia a procedat înțelept, interzicînd exportul materiei prime. Acum există posibilitatea de a fi exportate doar produsele gata, lucru care contribuie la protejarea intereselor economice ale eco-bijutierilor locali.
Iarbă de aur, desigur, este principala sursă de venit pentru 500 de familii talentate din sat. În afară de „iarba de aur” aici se cultivă banane, dovleci, arbuşti de manioc, tuberculii cărora sînt folosiţi la fel ca şi cartofii. Ce-i drept doar pentru consum propriu, iar profitul meşterului de la lucrul manual este obținut prin vînzarea produselor în magazinul "Community Association", ce se bucură de popularitate printre turiștii, care „vînează” suveniruri exotice.
Direcţia de Ocrotire a Mediului din Brazilia (EMBRAPA) ne asigură, că Syngonanthus nitens – este o resursă complet regenerabilă, colectată la sfîrșitul perioadei de vegetație pentru luminozitate și durabilitate maximă. În fiecare primăvară – din data de 20 septembrie pînă pe 30 noiembrie ‒ bărbații, femeile și copiii din localitate recoltează cu atenție doar tulpinile uscate de pe pajiștile verzi şi umede.
Acești oameni sînt perfect conștienți de faptul, că atitudinea grijulie faţă de ecosistem ‒ este o garanție a viitoarei "felii de pîine cu unt". De aceea pentru ca peste un an să „rodească” din nou iarba de aur, dar și pentru ca artizanatul să înflorească, legăturile de iarbă colectată se scutură bine, pentru ca să iasă seminţele de flori.
Sub degetele moi și sigure ale locuitorilor satelor îndepărtate din Brazilia iarba adunată se transformă: tulpinile se sucesc și se coase cu aţe de mătase. Fiecare familie lucrează în propriul ei stil și creează colecții de obiecte de artizanat rafinate din "paie de aur" cu utilizarea perlelor, turcoazului, opalului și altor pietre semipreţioase. La producerea obiectelor de artizanat se utilizează, de asemenea, metalul placat cu aur, care nu conține nichel, ceea ce garantează că produsele sînt antialergice.
Primul lucru care ne vine în minte după ce am făcut cunoştinţă cu această uimitoare artă ‒ este conştientizarea gamei largi de materie primă naturală, a cărei potențial rămîne pînă în prezent încă nedescoperit. Ne-am dori ca accesoriile incredibil de frumoase și în același timp modeste din iarba de aur să inspire designerii să caute noi soluții şi pe meleagurile noastre!
Sursa: facepla.net
188