Apel pentru salvarea padurilor din Republica Moldova

Prin prezentul demers (adresat prim-ministrului Iurie Leanca), subsemnatii, reprezentanti ai oamenilor de stiinta, ai profesionistilor din silvicultura, precum si ai societatii civile din R. Moldova, va supunem atentiei prezentul Apel pentru salvarea a ceea ce a mai ramas din Fondul Forestier National (FFN).
Revenim la dvs. cu aceasta problema de maxim interes public, deoarece in urma analizarii evolutiei situatiei padurilor din R. Moldova in ultimele trei decenii, constatam o continua degradare a acestora, in pofida tuturor eforturilor de redresare depuse de comunitatea ecologista, stiintifica si profesionala.
Astfel, in ciuda faptului ca, in 1990, primul Parlament al R.Moldova a plasat padurile in categoria problemelor de interes national, iar prin Constitutia din 1994 ele au devenit un bun al poporului, fara drept de privatizare, in prezent au fost nu doar reluate, ci chiar accentuate tentativele de ocolire a legii fundamentale si a altora, in scopul de a elimina prin exploatari necontrolate si putinele paduri ramase. In spatele acestor actiuni iresponsabile se afla un grup de pretinsi oameni de afaceri – in realitate, un grup de interese conectat la economia subterana – ale caror actiuni reprezinta un foarte periculos atentat la securitatea nationala. Afirmam aceasta pentru ca, la nivelul macroeconomic, atunci cand reprezentantii acestor grupuri ofera sute de mii de euro, bani la negru, pentru a arenda suprafete considerabile de padure ( a se vedea materialele publicate in „Ziarul de Garda”, revista „Natura” etc.), este evident ca vor face tot posibilul de a-si recupera in cel mai scurt timp aceste sume, plus profitul scontat. Odata infipt acest virus al coruptiei, efectele se propaga in lant, la toate esaloanele factorilor de decizie, generand asteptari financiare enorme in raport si cu legile, dar si cu posibilitatile unui Fond Forestier din ce in ce mai redus. Efectele imediate sunt o evaziune fiscala de proportii, produsa in detrimentul consolidarii bugetului public national, si intarirea economiei subterane. Pe termen mediu si lung, efectul este degradarea starii de sanatate a intregii populatii, prin degradarea calitatii mediului si prin afectarea celorlalte componente ale ecosistemelor nationale.
Surprinzator si alarmant este ca autoritatile publice centrale contin
ua sa ramana pasive, desi ceea ce semnalam si acum a mai facut obiectul unor demersuri anterioare. Astfel, va reamintim ca anul trecut, in data de 11 noiembrie, Consiliul Suprem de Securitate (CSS) a dezbatut mai multe probleme care tin de asigurarea securitatii ecologice a R. Moldova (http://presedinte.md/rom/css-comunicate-de-presa/consiliul-suprem-de-securitate-a-luat-in-dezbatere-asigurarea-securitatii-ecologice). Discutiile de atunci au avut loc in baza rapoartelor prezentate de Gheorghe Salaru, ministrul Mediului, de Alecu Renita, presedintele MEM, si de Ion Guceac, secretar stiintific general al ASM. Acea sedinta s-a incheiat prin adoptarea Deciziei CSS nr. 01/1-02-06. Cu toate acestea, pana acum nu s-a pus nimic concret in practica, Regulamentul de dare in arenda nu a fost abrogat, iar dezastrul din FFN continua.
Nu o sa reluam aici argumentatia deja stiuta, de ordin istoric. Rezumand, doar reamintim ca macelul padurilor basarabene a inceput in secolul XIX si a continuat in perioada sovieto-comunista, cand R.Moldova a ajuns sa detina cel mai mic procent de impadurire din fosta URSS si din Europa. Apogeul a fost atins in perioada dictaturii lui Voronin, cand au aparut retele si clanuri organizate pentru a stoarce castiguri ilicite din bogatiile naturale ale tarii. Este vorba despre crearea unei retele de colectare la negru a banilor, retea care continua si azi sa actioneze. In lipsa unei vointe manifestata ferm de actualele autoritati de a destructura aceasta retea, Constitutia si toate legile in vigoare au fost incalcate prin promovarea prin Hotarare de Guvern (V.Tarlev) a unui Regulament situat in mod sfidator mai presus de legea fundamentala a statului. Acest Regulament camufleaza privatizarea sub numele de „arenda pe 49 de ani”. In scurt timp, din FFN, sub masca arendei, au fost instrainate peste 11.500 de hectare, pe care au aparut case, vile si castele private.
Alaturi de alti oameni de buna-credinta, am crezut si noi ca dupa aprilie 2009 se va face dreptate si padurilor noastre, si silvicultorilor onesti. Au trecut mai bine de 4 ani de cand a fost destituit An. Popusoi, unul dintre artizanii acelui fatal Regulament, dar modelul construit de el in FFN, din pacate, nu a fost demolat. Dimpotriva, schemele mostenite au cunoscut o modernizare si diversificare, atragand in activitati distructive, frauduloase zeci si sute de persoane. Situatia reala este deja intolerabil de grava, iar tergiversarea abrogarii acestui Regulament poate crea suspiciuni de complicitate in randul populatiei, care si asa este revoltata de instrainarea padurilor statului.
De aceea, pentru a pune in practica Decizia CSS din 11 noiembrie 2013, consideram ca este imperios necesara adoptarea urgenta a urmatoarelor masuri:
Anularea, prin abrogare, a Regulamentului privind arenda fondului forestier (HG nr.187 din 20.02.2008), Regulament prin care se produce de fapt, contrar Constitutiei, privatizarea padurilor;
Formarea unei comisii guvernamentale, cu participarea reprezentantilor societatii civile, organizatiilor ecologice si academice, care sa faca pe teren o evaluare a tuturor contractelor de arenda si a respectarii prevederilor contractuale;
Crearea unui grup de experti independenti pentru evaluarea starii reale din FFN si pentru reformarea Agentiei „Moldsilva”.
In numele generatiilor de azi, dar si al celor ce vor urma, va rugam, in conformitate cu prevederile Constitutiei, sa determinati restituirea padurilor poporului caruia ii apartin de drept!
Cu respect, Semnatari:
Alexei Palancean, doctor, inginer silvic, academician ASAS
Alecu Renita, presedintele Miscarii Ecologiste din Moldova, semnatar al Declaratiei de Independenta a R.Moldova
Andrei Dumbraveanu, conf. universitar, doctor, presedintele ONG-ului „Ave Natura”, etc.