Arborii bătrâni absorb mai mult dioxid de carbon decât cei tineri
Copacii tind să absoarbă tot mai multe gaze din atmosferă odată cu trecerea anilor. Un nou studiu, publicat miercuri în revista Nature, a spulberat vechi concepţii greşite despre rolul jucat de copacii maturi din păduri, în combaterea schimbărilor climatice.
Mult timp oamenii au crezut că pomii tineri sunt mai buni decât cei mai vechi în ce priveşte absorbţia dioxidului de carbon. Dar un nou studiu sugerează că, de fapt, lucrurile sunt tocmai invers. Se pare că pomii mai mari continuă să crească cu rapiditate, iar creşterea lor depinde de carbonul pe care îl iau din aerul din jurul lor.
„La orice pădure te-ai uita, fie ea nouă sau veche, pomii cei mai mari reprezintă cele mai mari rezervoare de carbon, nu cei mici, cum se credea până acum”, explică William Morris, unul dintre realizatorii studiului, doctorand la Universitatea din Melbourne.
Morris împreună cu zeci de alţi cercetători au analizat date referitoare la 673.046 de pomi, din 403 de specii, din păduri sălbatice sau plantate din întreaga lume. Pentru 96.8 de procente din speciile studiate, ei au descoperit că fiecare pom a absorbit mai mult dioxid de carbon din aer decât în anul anterior. Carbonul ajută la producerea frunzelor, a rădăcinilor şi a lemnului.
Copacii cu diametrul trunchiului de 100 de centimetri adaugă prin creștere între 10 şi 200 de kilograme de masă uscată deasupra solului (în funcţie de specie), cu o medie de 103 kilograme pe an. Asta înseamnă aproape de trei ori mai mult decât creşterea copacilor din aceleași specii, dar cu diametrul de 50 de centimetri”, conform studiului.
Rezultatele nu contrazic ideea dominantă conform căreia pădurile mai tinere sunt mai eficiente la absorbirea dioxidului de carbon decât pădurile vechi. Dar asta se întâmplă din cauză că pădurile tinere conţin mult mai mulţi copaci. Oricum ar fi, este totuşi cel mai bine să lăsăm copacii maturi la locul lor, deoarece tăierea lor ar duce la eliberarea în aer a carbonului pe care l-au absorbit într-o viaţă întreagă.
Sursa: ecopresa.md
167