Aveți încredere în copil, în orice situație!

În fiecare moment, în orice situație, indiferent ce se întîmplă — aveți încredere în copilul dvs. Cînd vreți să renunțați complet ... vă rog să aveți încredere.

Am avut un caz groaznic în practica mea de pedagog. Într-o lună gri de martie, de pe un site de repetitori m-a sunat o femeie, care aproape în lacrimi m-a rugat să-l ajut pe fiul ei. El risca să nu fie atestat în clasa a 11-a la matematică, avea doar note de doi, nimic nu funcționa, el nu a dat nici un test pentru un an, toți erau în stare de șoc, lacrimi.

Iar la mine tocmai se eliberase un loc, chiar nu vroiam să lucrez cu un număr atît de mare de note de doi și, se pare, cu lipsă de motivație, dar am decis să-l iau.

Ajung, mama îmi spune din prag că el nu vrea să învețe, căutați o abordare. M-am gîndit că am dat-o în bară. Abordare în clasa a 11-a în luna martie. Perfect. Îmi venea să fac cale întoarsă chiar acolo, dar nu am avut curajul. M-am dus.

La masă stătea un adolescent slab, chinuit, cu cercuri sub ochi și o privire foarte obosită. M-am prezentat și am spus că am venit să-l ajut. El s-a încruntat și a spus că nu are nevoie de ajutor.

Haide, i-am spus, să jucăm un joc de matematică. Copilul s-a uitat încruntat la mine, dar a acceptat. I-am explicat regulile, el a fost interesat, chiar a zîmbit. Am început să ne jucăm. O mișcare mișto, două mișcări mișto — și m-a cîștigat cu brio. În jocul ăsta ei n-am pierdut niciodată pînă acum.

Era prea ciudat. Nu era o victorie întîmplătoare, erau mișcări gîndite perfect și o gândire logică excelentă. Și el are nite de doi la matematică? Serios?

Mi-am împărtășit gîndurile cu el și l-am rugat să-mi arate caietele sale. Era incredibil de jenat, se pare că nu voia să mă supere. Dar le-a arătat.

Nu voi uita niciodată ce am văzut acolo. Erau soluții total neobișnuite la problemele standard: metode grafice, cercetare cu ajutorul derivatelor, folosind proprietățile funcțiilor, introducerea unui parametru, calcule analitice uimitor de scurte și frumoase. Subliniate. Subliniate cu roșu cu atîta cruzime. Pe unele foi, erau tăiate astfel încît au tăiat foaia. Și nota doi. Multe note de doi în combinație cu fraza "În clasă nu am făcut așa!”.

Am chemat-o pe mama lui. I-am spus că copilul are o matematică excelentă și că viitorul lui este la facultatea de Mecanică-Matematică. Că acum trebuie să uite de note, îi voi ajuta să aibă aceste nefericite note de trei, dar trebuie să înceapă să lucreze cu formatul de profil pentru examenul de stat și să treacă testul suplimentar la matematică. Băiatul stătea în stare de șoc. Lui nimeni nu i-a spus așa ceva... el stătea și se uita la caietul său cu fascinație. Iar mama doar a spus "Bine, bine. Și de ce, atunci, acest geniu are numai note de doi?"Am încercat să-i explic că acestea sunt metode nestandard de rezolvare și, probabil, profesorul său pur și simplu nu le înțelege sau nu vrea să le accepte, așa că-i pune doi. Dar mama era de neclintit. Copilul este un prost, nu poate face normal, ce fel de universitate, am ales o școală profesională pentru el, acolo va merge. Trebuie să-l dea examenele pe nota trei.

Un caz grav. Ei bine, am fost de acord să-l ajut să dea pe nota trei și am început să-i dau copilului probleme de la DVI și olimpiade. Pe unele le-a rezolvat mai repede și mai bine decît mine, folosind lucruri ciudate care mă făceau să zîmbesc și să admir. Băiatul mă întreba de fiecare dată: "Eu într-adevăr fac corect...? Chiar așa?" Nimeni nu a crezut vreodată în el ... După lecțiile cu el, eu plîngeam în scuarul din apropierea casei lor, nu știam ce pot face și cum să-i conving părinții.

Într-o zi, băiatul le-a făcut părinților un scandal. Spunea că va merge la o universitate normală și că are nevoie de un repetitor la fizică. După aceea, m-a sunat mama și mi-a spus aspru să nu mai vin la ei.

Iar peste cîteva zile m-a sunat și băiatul. El a spus că deocamdată nu are o astfel de sumă să plătească pentru orele mele, dar este gata să plătească 500 de ruble, iar restul sumei o va da din primul salariu. Am fost șocată... și am acceptat.

Am început să ne pregătim pentru admitere. I-am povestit despre el prietenului meu învățător de fizică, care de asemenea l-a luat la învățămîntul la distanță: l-a sfătuit din ce cărți să învețe, îi dădea probleme,îl verifica și îi dădea sfaturi. Băiatul a obținut cumva nota trei anual (l-am convins să scrie "conform standardului"), a dat examenul de stat la matematică cu un punctaj de 99, examenul de stat la fizică - pe 96 și DVI - pe 100. L-au luat cu brațele deschise.

Acum termină al doilea an la facultatea de Mecanică-Matematică. Participă la olimpiade și conferințe studențești. Lucrează la Yandex. Bani pentru cursuri el mi-a dat sincer și mie, și învățătorului de fizică, chiar și cu procente)). Mă felicită la toate sărbătorile și-mi trimite flori.

De ce am hotărît să scriu despre această istorie? Doar că de Ziua copilului, mama lui mi-a trimis singurul mesaj din această perioadă. Era un "mulțumesc".