Aveţi ulei uzat? Transformaţi-l în săpun
Săpunul de casă este doar una dintre soluţiile de reciclare a uleiului alimentar uzat care, aruncat în chiuvetă, înfundă ţevile şi poluează mii de litri de apă. Iată cum se fabrică acest săpun şi ce trebuie să ştiţi pentru a vă uşura munca.
Oricât de sănătos aţi mânca, cel mai probabil, din când în când, prăjiti diverse alimente. Uleiul uzat care rămâne în tigaie este extrem de dăunător atunci când este scurs în chiuvetă. Odată ajuns în sistemul de canalizare, poate coroda şi înfunda ţevile, impactul asupra mediului înconjurător fiind şi el semnificativ. 1 litru de ulei uzat poate polua un milion de litri de apă. Deversat în mări şi oceane, uleiul formează la suprafaţa apei o peliculă care împiedică oxigenul să ajungă la vieţuitoarele marine. Atunci când ajunge în sol, îl poluează, regenerarea putând dura ani de zile.
Pentru a evita acest impact, uleiul uzat poate fi colectat şi predat unor centre specializate în reciclare. Dacă vi se pare prea mare efortul, după ce strângeţi 2 litri, puteti chema un curier să îl ridice direct de acasă, prin programul Uleiosul.
Iar dacă aveţi câteva ore libere şi puţină imaginaţie, îl puteţi transforma voi înşivă în… săpun de casă.
Metoda nu este foarte complicată. Se bazează pe aceeaşi tehnică pe care o foloseau bunicii noştri pentru a face săpun de rufe. Ceea ce este uşor diferit este că acum avem la dispoziţie instrumente moderne, care ne uşureaza munca şi care asigură un produs utilizabil, indiferent de ingrediente.
De ce ai nevoie pentru a face săpun din ulei uzat
În tehnica producţiei de săpun din ulei uzat ne-au iniţiat Laurenţiu Cernat. Laurenţiu este unul dintre dezvoltatorii proiectului „Grădini Urbane Comunitare”, prin care încearcă să construiască grădini de legume şi fructe pe terasele blocurilor din Bucureşti, aplicând principiile permaculturii.
De ceva timp, Laurenţiu colectează ulei uzat de la bucureşteni, în cadrul proiectului Uleiosul. Astfel, i-a venit şi ideea revalorificării acestui deşeu, într-un mod uşor diferit de cele tradiţionale. Deocamdată însă, producţia de săpun rămâne pentru el doar un hobby.
Piaţa este saturată de persoane care fac săpun de casă, nu cred că mai poţi face o afacere din asta. Diferenţa faţă de alţii este că noi folosim ulei uzat în tot acest proces.
Atelierul susţinut de Laurenţiu a avut loc în Grădina din Gura Siriului, o grădină urbană din cartierul Titan, construită şi ea după principiile permaculturii. Împreună cu Crina, deţinătoarea grădinii, şi alţi participanţi la atelier, am topit şi am amestecat 2,7 kg de grăsime animalieră adunată în gospodărie, 0,8 kg de ulei de palmier colectat de la restaurante şi aproape 2 litri de ulei uzat, donat de bucureşteni.
Apoi, am determinat cantitatea de sodă caustică şi apă necesare, cu ajutorul unui site dedicat producţiei de săpun. Site-ul se numeşte SoapCalc.net şi calculează, pe baza datelor introduse, cantităţile de ingrediente necesare şi caracteristicile produsului final.
Pentru toată cantitatea de ulei topit, a fost nevoie de 718 grame de sodă caustică şi 2 litri de apă. Înainte de a amesteca toate ingredientele, Laurenţiu a dizolvat soda în apă, apoi a turnat-o cu grijă peste uleiul fiebinte. Am lăsat amestecul pe foc aproximativ 2 ore, amestecând periodic, până când acesta a devenit „gros ca o smântână”. Am adăugat pelin – pentru efectul antibacterian, lavandă, ulei esenţial de tămâie şi de cuişoare – pentru miros şi sare mare -pentru a întâri amestecul. L-am pus apoi cu atenţie în forme de silicon.
Rezultatul, deşi mai puţin atrăgător estetic, foarte util
La combinaţia folosită, săpunul a ieşit maroniu. Culorile diferă însă în funcţie de uleiul folosit şi de esenţe.
„Prima dată, am avut săpun negru, căci l-am făcut din ulei de măsline şi am adăugat zaţ de cafea, pentru efectul abraziv. Când am folosit ulei de floarea soarelui, a ieşit alb, iar pe măsură ce am adăugat esenţe, s-a îngălbenit.”, a menţionat Laurenţiu.
Cert este că săpunul lasă pielea curată şi face şi spumă, deşi SoapCalc.net ne avertizase că nu va face.
Sursa: green-report.ro
97