Biocombustibil ieftin din coji de portocale şi ziare vechi

Profesorul Henry Daniell din University of Central Florida a dezvoltat o modalitate fundamental nouă de a produce etanol din astfel de deşeuri umane cum ar fi coji de portocale şi ziare vechi. Abordarea lui este mai ecologică şi mai puţin costisitoare decît metodele existente şi permite transportului a merge pe combustibili mai curaţi. Profesorul are ambiţie cît îţi doreşti, în viitorul apropiat dlui intenţionează să facă acest combustibil al doilea după benzina.

Tehnologia revoluţionară al lui Daniell poate fi aplicată la mai multe produse nealimentare, răspîndite pe teritoriul Statelor Unite, cum ar fi trestia de zahăr, meiul (panicul virgatum) şi paia.

"Acest lucru ar putea deveni un moment de cotitură: autovehicule, motociclete, autobuze vor fi alimentate cu un astfel de combustibil, care are un impact pozitiv asupra mediului înconjurător şi îl va salva pentru generaţiile viitoare", - a spus dlui.

Tehnologia lui Daniell, dezvoltată în colaborare cu Departamentul pentru Agricultură din SUA, utilizează cocktail-uri din enzime de plante pentru a descompune coaja de portocală şi alte deşeuri şi le transformă în zahăr, care este apoi fermentat în etanol.

În prezent, cu ajutorul acestei tehnologii este supus fermentării amidonul de porumb, transformat apoi în etanol. Cu toate acestea, etanolul produs din porumb cauzează mai multe emisii de gaze cu efect de seră, decît benzina. Etanolul creat, folosind metoda lui Daniell, produce mai puţine emisii dăunătoare pentru mediul înconjurător decît la fabricarea benzinei sau energiei electrice.

Există, de asemenea, o cantitate mare de deşeuri care pot fi utilizate fără riscul unui impact negativ asupra reţelei globale de produse alimentare sau creşterii preţurilor. "Numai în Florida, coaja de portocală aruncată la gunoi ar fi suficientă pentru a produce 757 milioane de galoane de etanol pe an", - spune Daniell.

Pentru a studia temeinic rezultatele cercetărilor ştiinţifice recent publicate în revista "Biotehnologia Plantelor" (Plant Biotechnology) şi a aduce această metodă din laborator pe piaţă, cu siguranţă, va fi nevoie de timp, însă alţi oameni de ştiinţă, care efectuează cercetări în domeniul biocombustibililor, au evaluat primele rezultate lui Daniell ca fiind promiţătoare.

"Realizările echipei lui Dr. Henry Daniell în producerea unei combinaţiei de mai multe enzime care distrug celulele din fibre vegetale, utilizînd metoda de transferul genelor de cloroplast, este o realizare semnificativă", - a declarat Mariam Sticklen, profesorul în ştiinţe agronomice şi agrotehnice la Michigan State University . În 2008, d-sa a obţinut o recunoaştere internaţională pentru enzimele situate în stomacuri de vaci, care ar putea converti porumbul în combustibil.
Daniell a adăugat că în lume încă nu există companii care ar putea produce etanolul celulozic, de exemplu etanol, extras din lemn sau părţile necomestibile ale plantelor.

În funcţie de produsul utilizat, pentru a converti biomasa în zahăr şi apoi în etanol, este necesară o combinaţie de mai mult de 10 enzime într-un singur "cocktail". Coaja de portocală necesită o enzimă numită pectinază, în timp ce deşeuri de lemn – o enzimă xilanază (o clasă de enzime care descompune polizaharide liniare pînă la xiloză - zahăr de lemn). Toate enzimele utilizate de echipa profesorului, există în natură şi sunt create cu folosirea unei varietăţi de specii biologice microbiene, care includ bacterii şi ciuperci. O echipă de savanţi condusă de Daniell a clonat genele ciupercilor şi bacteriilor care descompun lemnul în cadrul instalaţiilor pentru producerea tutunului.

"Producerea astfel de enzime la fabricile de tutun, în loc de producerea omologilor lor sintetice în laboratoare este mult mai ieftină şi, în cele din urmă, va reduce costul fabricării etanolului", - spune Daniell.

Tutunul a fost ales ca un sistem ideal pentru producerea enzimelor din mai multe motive. În primul rînd, nu este cultura alimentară, în al doilea rînd, produce o cantitate mai mare de energie, reieşind dintr-un acru de pămînt, în plus, utilizarea tutunului poate reduce efectele sale potenţial periculoase la folosirea lui de fumătoril.

Echipa lui Daniell include următorii savanţi: Dheeraj Verma, Anderson Kanagaraj, Shuangxia Jin, Nameirakpam Singh şi Pappachan E. Kolattukudy din Şcoala ştiinţelor biomedicale din cadrul Colegiului de Medicină Burnett de la University of Central Florida. Genele pentru producerea enzimelor de pectinază au fost clonate în laboratorul Dr. Kolattukudi.

Sursa: zelife.ru